Lipsa unor reguli urbanistice clare si actuale afecteaza sute de persoane. Fie ca sunt simpli cetateni sau investitori, toti vor simplicarea procedurii de obtinere a unui aviz sau a unui vot in Consiliul Local din Cluj-Napoca. Multi si-au postat ofurile chiar pe site-ul domnuleprimar.ro.
Familia Capusan incearca din 2005 sa ajunga in fata alesilor locali cu un Plan Urbanistic de Detaliu avizat de Comisia Tehnica de Amenajare a Teritoriului si Urbanism a Primariei Cluj-Napoca si semnat de Emil Boc. Daca atunci arhitectii si urbanistii nu au vazut vreo problema in realizarea bazei sportive si de agrement in zona Manastur, pe Drumul Sf. Ion (in apropiere de baza sportiva Unirea, langa actualul spatiu de joaca inaugurat de Sorin Apostu), situatia s-a schimbat de-a lungul anilor. Mai intai, scuza autoritatilor clujene era ca realizarea complexului de sport afecteaza centura ocolitoare de sud (Borhanci – Zorilor – Manastur), asta desi soseaua ar urma sa treaca pe langa baza sportiva Unirea si nu pe langa terenul detinut de familia Capusan. Apoi, dupa un sir lung de audiente, autoritatile invoca prevederile PUG.
“Acum ne spun ca terenul figureaza in Planul Urbanistic General (cel din 1999, expirat in urma cu patru ani – n.red) ca pasune, padure si ca nu putem realiza acolo terenurile de sport, desi vorbim de aceeasi unitate teritoriala de referinta ca in cazul terenului pe care s-a facut spatiul de joaca inaugurat de Apostu. In plus, se vede clar ca terenul nostru nu face parte din padurea Faget, se vede pe planuri”, explica Mihai Hant, cel care s-a ocupat cap-coada de documentatia urbanistica pentru familia Capusan.
Dar oare nu era acelasi PUG si in 2005? De ce acum se invoca faptul ca terenul face parte din padurea Faget si in 2005 s-a acordat fara probleme un aviz semnat de arhitectul Adrian Iancu, cel care si astazi are un cuvant greu de spus in Comisia de Urbanism a Primariei Cluj-Napoca. Sirul de audiente a dus in final la viceprimarul Gheorghe Surubaru.
“Surubaru a inteles care e situatia. A inteles ca si terenul pe care s-a realizat locul de joaca face parte din aceeasi unitate teritoriala de referinta in PUG si a trimis o solicitare catre echipa Universitatea Tehnica – Planwerk, cei care realizeaza noul PUG, in care cere modificarea unitatii de referinta in noua documentatie pentru a se putea demara investitia. Planuiam sa investim 400 de mii de euro acolo, intr-o baza sportiva, agrement si tratament, dar cei de la PUG nu au acceptat solicitarea primariei”, a explicat Hant.
Seful de proiect al PUG, Adrian Borda spune ca nu vrea sa distruga padurea si ca in zona exista deja o baza sportiva, desi recunoaste ca la Cluj nu exista un cadastru forestier actualizat. “Nu e legal sa desfiintam padurea. Noi prin noul PUG am stabilit care sunt zonele de padure dupa datele de la Cadastru, dar cadastrul forestier nu e foarte actual. De exemplu, daca o persoana a detinut un teren pe care se afla acum acum ceva timp o padure si a taiat-o , in PUG o sa apara tot ca padure”, a explicat Borda.
Daca arhitectii si alesii locali nu au putut descurca itele regulilor “jocului” urbanistic in acest caz, poate o vor face magistratii pentru ca beneficiarii proiectului au facut plangere in instanta pentru ca avizul lor nu a mai ajuns pe masa consilierilor locali.
Ultimele runde grele la masa negocierilor
Cazuri ca acestea mai sunt zeci, poate sute, iar unele sunt înca în plin proces de negociere. “Se mai primesc solicitari pentru modificari in noul PUG. Procedura e aceeasi ca si cu orice solicitare catre primarie. Se depune o cerere la registratura sau se trimite un e-mail, apoi cererea intra in circuit”, a explicat Mirela Ogrutan de la Biroul Mass-Media al primariei. Daca reprezentantii primariei par deschisi la modificari pentru noul PUG, arhitectii sunt mai… sceptici, daca putem spune asa. “Foarte putine cereri mai vin si daca vin nu inseamna ca se si fac modificari. Doar in situatii deosebite, speciale. De exemplu, daca apar schimbari de statut juridic, cum ar fi in cazul retrocedarilor”, a precizat Adrian Borda, sef de proiect la noul PUG.