În 2015, Victor Ponta, pe atunci premierul dat de PSD României, i-a propus președintelui Klaus Iohannis un “pact” pe Educație.
„Am vorbit cu președintele Iohannis despre proiectul legat de Educație. Am zis, domnule președinte, sunteți profesor, cunoașteți mai bine decât mine problemele (…) Haideți să facem – președinte, Guvern, Parlament – o strategie serioasă de data asta, nu un document formal legat de Educație!”, a declarat Victor Ponta într-un interviu acordat la postul B1 TV.
Această declarație venea în contextul în care, în martie 2008, toate partidele, în frunte cu PSD și cu excepția PRM, dar și numeroase organizații ale societății civile și sindicate au semnat Pactul pentru Educație, rodul muncii depuse în comisia prezidențiala de specialitate, din care făceau parte experți în domeniu. Documentul prevedea, printre altele, asigurarea a minimum 6% din PIB pentru Educație și a minimum 1% pentru cercetare. Din partea PSD, documentul a fost asumat de Mircea Geoană, pe atunci președinte al partidului. Acest act a fost considerat „un document formal”, de către Victor Ponta – că așa este cutuma în PSD, să nu se recunoască acte asumate și semnate de către foștii președinți.
În paranteză fie spus, era de așteptat ca punerea în aplicare a Pactului pe Educație să fie urmarită de sindicate, reprezentanții cadrelor didactice, elevilor și părinților, însă mare parte din aceste organizații au formalizat ulterior diverse înțelegeri cu PSD, ceea ce explică lipsa lor de reacție cu privire la schimbările uneori ilegale și mai ales imorale făcute de acest partid în sistemul de învățământ.
Și ajungem din nou la fondul problemei: PSD versus Educație.
În proiectul de buget pentru 2017 Guvernul Sorin Grindeanu a redus, față de 2016, fondurile alocate Apărării, Educației, Internelor și serviciile speciale, dar a majorat bugetele pentru asistență socială, Agricultură sau Transporturi, ultimele aproape exclusiv pe baza estimării absorbției de fonduri europene, arata News.ro.
Odata cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ și bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaților are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic față de 2016. Totuși, noul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, primește un fond la dispozitia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% față de cel din 2016.
Se dau bani mai puțin pentru Justiție, dar se reduc fondurile dușmanului parlamentarilor Agenția Națională de Integritate și cele de la Protecția Concurenței. De asemenea, se dau bani mai mulți la servicii, cu escepțai Serviciului Român de Informații.
Și, lucru de așteptat: Guvernul plătește datoriile TVR.