In vizor

Proiectul eșuat Cluj Bike: biciclete prea puține, stații nefuncționale și piste de biciclete care vin de nicăieri şi duc nicăieri

Programul de bike sharing din Cluj-Napoca atât de așteptat și de lăudat reprezintă mai degrabă o dezamăgire pentru biciliștii clujeni. În ciuda unei investiții uriașe (peste 3 milioane de euro) și trei ani de întârziere, proiectul a avut de la început multe nereguli, în special în ceea ce privește pistele de biciclete care au fost amenajate mai mult ca să dea numărul de kilometri din proiect. Acest proiect și-a dovedit limitele de mult timp astfel că trebuia să fie continuat de către municipalitate, așa cum anunța primarul Emil Boc în 2017, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

În acest moment turiștii și cei care se mută acum în oraș nu au posibilitatea să folosească bicicletele pentru că nu se mai eliberează carduri. Spre deosebire de alte orașe europene nu există posibilitatea ca bicicletele să fie închiriate în baza unui card bancar. Clujenii ar fi putut avea acum, în plină pandemie, o alternativă reală și sigură de deplasare, însă proiectul Cluj Bike este departe de a reprezenta o astfel de variantă. Bicicletele sunt puține, iar pistele de biciclete sunt amenajate haotic, fără continuare și fără a garanta siguranța bicicliștilor.  

”ClujBike s-a dovedit a fi un proiect de succes care inregistreaza la ora actuala aproximativ 25.000 de carduri emise, iar anul trecut s-au efectuat circa 160.000 de trasee. am dat startul celui de-al 6-lea sezon ClujBike. Clujenii și turiștii au din nou acces, în mod gratuit, la peste 500 de biciclete puse la dispoziția lor de municipalitate”, potrivit unei prezentări de pe pagina de Facebook dedicată proiectului.  

Dincolo de faptul că proiectul poate fi folosit doar de un număr limitat de persoane, cei care folosesc aceste biciclete reclamă grave probleme în ceea ce privește mentenanța stațiilor. Mai mult, sunt 25.000 de carduri pentru 500 de biciclete, este evident că acest proiect trebuie extins.  

”Stațiile, ba sunt off-line, ba le cade netul, ba sunt goale, ba sunt pline și nu ai unde lasă bicicleta. 
Ce folos ca exista aceasta facilitate oferita de primărie dacă mentenanță lasă muuult de dorit?mai ales zilele acestea când este poate cel mai benefic mijloc de transport”, potrivit unui biciclist.  

În acest context epidemiologic în care bicicleta este unul dintre cele mai sigure mijloace de transport în comun, municipalitatea ar trebui să aibă în vedere extinderea proiectului, așa cum s-a lăudat primarul Emil Boc. 

“La proiectul Bike Sharing 2 suntem la faza studiului de fezabilitate de proiectare, licitaţie şi după aceea execuţie. E o procedură mult mai complicată pentru că design-ul acesta al traseelor trebuie făcut cu inteligenţă. Pe măsură ce se trece la Bike Sharing 2 se face şi conectivitatea între aceste zone şi extinderea în alte zone ale oraşului. Dau ca exemplu partea aceasta care ţine de biciclete electrice pentru a putea ajunge şi în alte cartiere care sunt situate pe deal”, potrivit unei declarații a primarului Boc din 2017. 

Cluj Bike, un proiect de 3 milioane de euro, cu foarte multe erori. 

Primarul prezintă “strada smart” şi sistemul de “bike sharing” ca mari realizări doar ca, nefiind continuate, rămân simple proiecte de imagine electorală: “Clujul primul oras cu…”, consideră specialiştii ProBikeAddiction.  De exemplu, proiectul Cluj Bike a rămas la nivelul de testare cu multe erori. Respectiv:  În Mănăştur, dacă ajungeai în staţia de biciclete la 8 fără 20 nu mai găseai nicio bicicletă. În centru, mergeai şi te învârteai o jumătate de oră pentru că toate staţiile erau ocupate. Staţiile din centru în loc să fie în locuri vizibile, au fost ascunse pe străduţe. Nu a fost gândit sistemul ca să fie eficient si a rămas la câteva sute de biciclete, nu la mii aşa cum ar fi necesar. 

O altă problemă sesizată de către bicicliști sunt pistele de biciclete mult prea înguste, sau amenajate pe benzile dedicate, sau pe străduțe fără a exista o continuitate între ele. Ei acuză că au făcut piste unde au avut loc, nu unde este nevoie de ele, respectiv să lege zonele de interes. 

”Benzile comune pentru transport public şi de biciclete sunt la limita legii. S-a pus indicator de pistă şi bandă de autobuze, dar legea spune că dacă ai pus semn de pistă de biciclete, autobuzele nu au ce căuta. Primăria şi-a asumat o forţare a legislaţiei. Pe 21 Decembrie, de exemplu, dacă eşti pe bicicletă trebuie să urci pe trotuar pentru a lăsa autobuzul să treacă. Există marcajul traversare pentru biciclete, dar nu există indicatoare rutiere pentru a semnaliza acest lucru. Când Primăria face piste de 70 cm lăţime şi le zici că asta nu e pistă, ci o aberaţie, ei îţi răspund: „unde scrie?” Astfel, se pot arunca în continuare bani publici pe aşa-zis piste de biciclete care nu respectă lăţimea indicată, spaţiile de siguranţă, designul la intersecţii. Pista trebuie să aibă 1,50 m pentru ca două biciclete să poată trece una pe lângă cealaltă. Primăria se laudă cu 45 de kilometri de pistă dar când te uiţi unde sunt acei mulţi kilometri, vezi că sunt tot felul de străduţe mici sau piste care vin de nicăieri şi duc nicăieri. Unele piste de biciclişti nu au continuitate, se opresc înaintea intersecţiilor, lăsând bicicliştii să se descurce singuri unde este mai dificil. In primul rând, pistele trebuie să lege zona centrală de principalele cartiere cu o pistă acceptabilă”, explică specialiștii de la ProBikeAddiction, într-un raport al Consiliului Civic Local.

Așa cum Ziar de Cluj a atras atenția, noile piste inaugurate cu mare fast, cea de pe strada Regele Ferdinand și cea de pe strada Bună Ziua, nu sunt deloc conforme cu ceea ce au nevoie bicicliștii. Sunt doar un alt proiect care dă bine în poze și în materialele de presă. 

”Despre pista de pe strada Regele Ferdinand, care a fost recent modernizată cu fonduri europen e o bătaie de joc, deoarece a fost acoperită cu nişte cheştii ascuţite, nişte rugozităţi foarte incomode bicicliştilor. Asfaltul pentru biciclete trebuie să fie fin. Nu discutam culorile la nuante total in discordanta cu arhitectura neo-baroca a cladirilor”, explică bicicliștii de la ProBikeAddiction. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *