Un institut, doua universitati si o firma clujeana au pus la cale un proiect prin care se va putea verifica prin metode foarte exacte provenienta branzeturilor traditionale transilvane. Analize similare s-au mai facut doar la branzeturi celebre din Franta, Spania sau Italia.
Proiectul se numeste “Dezvoltarea unor metode inovatoare, implementarea de modele demonstrative si functionale pentru promovarea pe piata unica a branzeturilor traditionale obtinute in zona Transilvaniei” si a fost realizat de un consortiu coordonat de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV). Primul partener este Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare din Cluj-Napoca (INCDTIM) este primul partener si al doilea e SC CIA SA, iar Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) “Iuliu Hatieganu” este partener al proiectului.
“Vrem sa cercetam daca pe partea de produse traditionale, in special partea de branzeturi am putea, intr-adevar, identifica originea geografica a produselor. La noi se practica acest sistem. Producatorul cumpara material prima, casul, dintr-o parte si il proceseaza in alta parte, dupa care pune eticheta ca ar fi obtinut branza cine stie unde. Se merge si pe identificareaunor anumite secvente proteice care merg doar pe linia unor branzeturi, mai ales acolo unde se mixeaza laptele”, a spus sef lucrari dr. Dan Sorin, cadru didactic la USAMV Cluj si director al proiectului.
Se pot identifica, astfel, si cazurile in care laptele de capra sau bivolita este inlocuit cu lapte de vaca.
In biroul sau de la institut, responsabilul de proiect din partea INCDTIM Cluj, Alina Magdas, a dezvaluit cum s-a nascut acest demers, unic in Romania.
“Ideea a pornit de la faptul ca tot mai multi consumatori isi doresc sa cunoasca originea si trasabilitatea (capacitatea de a reconstrui evolutia si etapele de realizare a unui produs in baza “urmelor” pe care le poarta) a produselor pe care le consuma. Pentru a putea asigura un control al acestei trasabilitati, trebuie gasiti niste markeri specifici care sa ne permita realizarea acestui lucru. Un instrument foarte util in acest demers il reprezinta spectrometria de masa de rapoarte izotopice, determinarea rapoartelor izotopice ale asa-numitelor „bioelemente”. Este vorba de carbon, oxigen, azot, hidrogen sulf .Aceasta tehnica reprezinta o metoda foarte sensibila si este folosita la nivel european pentru determinarea autenticitatii si trasabilitatii anumitor produse”, a precizat cercetatoarea.
Principiul care sta in spatele acestei metode e faptul ca fiecare planta poseda o anumita amprenta izotopica ce este data de diferinti factori: origine botanica, geografica, a conditiilor climatice in care planta a crescut si s-a dezvoltat, a solului in care a crescut, intensitatii luminoase, etc.
“Binenteles, aceasta amprenta izotopica se transmite ulterior si produselor animale. Amprentarea izotopica a produselor traditionale, mai exact a branzeturilor din Transilvania a fost inspirata de faptul ca aceasta tehnica este folosita in Uniunea Europeana, pentru ca permite atribuirea neechivoca a originii reale a unui anumit produs. Astfel, provenienta reala a anumitor produse traditionale poate fi verificata. Pentru a putea face acest lucru este nevoie de o amprentare initiala a produsului original, ca sa putem ulterior compara amprenta izotopica a acestuia cu alte produsa ce se pretinde a fi din zona respective a unui anumit tip”, a mai spus specialista.
In termeni de specialitate, amprentarea izotopica consta in “determinarea rapoartelor izotopice ale izotopilor stabili din aceste asa-numite bioelemente”.
Rapoartele izotopice sunt diferite pentru plantele ce provin dintr-o zona sau alta.
“Trebuie sa luam probe reprezentative din fiecare zona, atat probe de branzeturi, cat si de lapte, furaje, apa sau sol din zona respectiva. Acest lucru nu s-a facut niciodata pentru produsele din Romania, ci doar pentru cateva branzeturi specifice din Franta, Spania, Italia, cele mai cunoscute la nivelul Uniunii Europene. Am considerat ca si produsele noastre sunt la fel de bune si trebuie sa fie cunoscute, atat prin publicarea rezultatelor obtinute, ce vor evidentia caracteristicile branzeturilor din Transilvania, cat si prin suportul oferit producatorilor locali ce-si doresc sa-si faca cunoscute produsele”, a punctat aceasta.
Specialistii implicate in proiect se vor concentra pe zona Transilvaniei, pe judete. Proiectul se va putea extinde ulterior pentru branzeturile traditionale din intreaga tara. Se poate spune ca mprentare izotopica e ca un pasaport al unui anumit produs. La final, toate informatiile vor fi stocate intr-o baza de date care va permite verificarea autenticitatii unor branzeturi din Transilvania.
“In acest fel este protejat nu doar consumatorul, ci si producatorul, care va oferi pe piata un produs certificat. Astfel va fi protejat de posibile falsuri ce apar din alte zone. Consumatorul este dispus, poate, sa plateasca un pret mai mare pentru a obtine un produs mai bun, insa nu va avea indoiala ca acesta nu ar fi de unde se pretinde ca este”, a explicat Alina Magdas.
Despre costurile unei asemenea atestari, specialist spune ca nu va fi foarte costisitor pentru producatori, mai ales ca nu sunt niste analize extreme de scumpe.
“Noi vom folosi o alta combinatie de metode analitice, vom introduce si analize de metale grele. Dorim sa facem o caracterizare foarte complexa a branzeturilor romanesti. Va fi importanta si coroborarea dintre rezultatele experimentale pe care le vom obtine si analizele pe care le-am ales pentru fiecare produs in parte.Metoda se va putea aplica si pentru alte categorii de alimente. Vor putea apela la noi cei care doresc sa isi certifice produsul, dar si cei care vor sa analizeze anumite produse care apar pe piata si se pretind a proveni dintr-o anumita zona”, subliniaza cercetatoarea.
Proiectul presupune un buget total de 2.500.000 de lei si este depus pentru finantare la Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI). Rezultatul ar trebui sa fie anuntat in cursul lunii martie.
Durata proiectului va fi de trei ani, iar institutul va antrena in aceasta cercetare aproximativ 14 persoane.
Alina Magdas este cercetator stiintific gradul 1 in cadrul institutului, este clujeanca si a absolvit Facultatea de fizica din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB). In cursul studiilor doctorale a beneficiat de o bursa “Marie Curie” in Spania, intr-un laborator din Madrid.
“M-a inspirat, cu siguranta, ceea ce am vazut acolo, insa nu e usor sa pleci si cred ca dorul de casa ne-a adus inapoi pe majoritatea dintre noi”, a marturisit ea.
Clujeanca se declara indragostita de domeniul izotopilor stabili care are foarte multe aplicatii. Pe partea de securitate alimentara, cercetatoarea a mai lucrat in zona in proiecte de autentificare a vinurilor sau a mierii, precum si a apelor minerale.
“Este un instrument foarte util si in studii de mediu, studii legate de ciclul carbonului, hidrologie, geologie, determinarea originii geografice a lemnului etc”, justifica ea.