Analiza

Profilurile alegătorilor. Ce fel de oameni i-au votat pe Iohannis, Dăncilă și Barna?

IRES a realizat duminica aceasta un amplu sondaj la ieșirea de la urne, oferind nu doar un exit poll cu rezultatele alegerilor, ci și date foarte interesante referitoare la profilurile celor care i-au votat pe primii trei clasați: Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Dan Barna.

Sondajul IRES ne dezvăluie motivele pentru care s-au dus oamenii la vot, de ce au ales un anumit candidat, evaluează cunoștințele alegătorilor, când s-au hotărât ș.a., ajutându-ne să înțelegem cine sunt românii pe care îi va reprezenta viitorul președinte, care va fi ales peste două săptămâni, în data de 24 noiembrie.

Momentul luării deciziei

Doar în ziua votului s-au decis 15% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 16% dintre votanții lui Dan Barna și 14% dintre alegătorii  Vioricăi Dăncilă.

În săptămâna premergătoare alegerilor s-au hotărât 12% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 20% dintre votanții lui Dan Barna și 12% dintre alegătorii Vioricăi Dăncilă.

În ultimele 2-3 săptămâni au luat decizia votului 13% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 20% dintre votanții lui Dan Barna și 11% dintre alegătorii Vioricăi Dăncilă.

În urmă cu mai mult de o lună, înainte de campania electorală, au fost deja deciși majoritatea alegătorilor: 60% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 44% dintre votanții lui Dan Barna și 62% dintre alegătorii Vioricăi Dăncilă.

Așadar, în jur de 40% dintre români se decid pe cine să aleagă doar în timpul campaniei electorale. Aproximativ 60% au convingeri politice stabile, prea puțin influențate în luna de campanie. Campania influențează totuși decizia a 25-40% dintre electori. 15% aleg impulsiv, bazându-se pe feelingul de moment.

Criteriul principal al alegerii – partidul sau candidatul?

Criteriul principal al alegerii a fost reprezentat de calitățile candidatului pentru 67% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 52% dintre votanții lui Dan Barna și pentru 36% dintre alegătorii Vioricăi Dăncilă.

Partidul a fost criteriul principal de alegere pentru 26% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 38% dintre votanții lui Dan Barna și 57% dintre alegătorii  Vioricăi Dăncilă.

Altul decât partidul sau candidatul a fost principalul criteriu pentru 6% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 10% dintre votanții lui Dan Barna și 5% dintre alegătorii Vioricăi Dăncilă.

Așadar, Iohannis a fost deasupra partidului care l-a susținut, iar, în cazul Vioricăi Dăncilă, partidul a fost principalul vehicul de tracțiune electorală.

În mod surprinzător, Dan Barna a obținut voturile „pe barba lui”, cei care l-au votat pentru partidul pe care îl reprezintă fiind doar 38%. Asta, contrar acuzațiilor de după alegeri, că Barna și-ar fi tras în jos partidul, care ar fi putut intra în turul doi, dacă ar fi avut un alt candidat.

Genul și vârsta

Bărbații și femeile au mers în procente egale la vot pentru Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Dan Barna a fost votat de 51% femei și 49% bărbați.

Tinerii între 18 și 24 de ani au votat: 9% Klaus Iohannis, 17% Dan Barna, 3% Viorica Dăncilă.

Tinerii între 25-34 de ani au votat: 16% Klaus Iohannis, 28% Dan Barna, 5% Viorica Dăncilă.

Categoria de vârstă 35-44 de ani: 20% Klaus Iohannis, 25% Dan Barna, 11% Viorica Dăncilă.

Categoria 45-64 de ani: 39% Klaus Iohannis, 26% Dan Barna, 39% Viorica Dăncilă.

Persoanele peste 65 de ani: 16% Klaus Iohannis, 4% Dan Barna, 43% Viorica Dăncilă.

Constatăm, așadar, o orientare a electoratului foarte tânăr spre Dan Barna, persoanele mature votând preponderent cu Iohannis și Barna, în timp ce Viorica Dăncilă este preferata electoratului mai în vârstă.

Studii și ocupație

Au doar studii elementare 15% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 3% dintre cei care l-au votat pe Dan Barna și 31% dintre alegătorii Vioricăi Dăncilă.

Studii medii au 58% dintre votanții lui Klaus Iohannis, 45% dintre cei care l-au votat pe Dan Barna și 55% dintre alegătorii Vioricăi Dăncilă.

Cei cu studii superioare l-au votat pe Klaus Iohannis în procent de 27%, pe Dan Barna 52%, iar pe Viorica Dăncilă 14%.

Persoanele angajate reprezintă 53% din electoratul lui Iohannis, 66% din cel al lui Dan Barna și 27% dintre votanții Vioricăi Dăncilă.

Antreprenorii și liber-profesioniștii l-au votat pe Iohannis în proporție de 7%, pe Dan Barna 8%, iar pe Viorica Dăncilă 4%.

23% dintre pensionari au votat cu Klaus Iohannis, 9% cu Dan Barna și 55% cu Viorica Dăncilă.

Persoanele casnice sau fără ocupație l-au ales pe Iohannis în procent de 9%, pe Dan Barna 5%, iar pe Viorica Dăncilă 12%.

4% dintre elevi și studenți au votat cu Iohannis, 10% cu Dan Barna și 1% cu Viorica Dăncilă.

Așadar, cei cu studii superioare l-au preferat pe Dan Barna, persoanele cu studii medii au avut voturile împărțite între cei trei candidați, iar alegătorii cu studii elementare au preferat-o pe Viorica Dăncilă.

Pe Viorica Dăncilă au votat-o mai mulți pensionari, iar pe ceilalți doi candidați persoanele active în câmpul muncii.

Mediu urban – rural

56% dintre votanții lui Klaus Iohannis locuiesc în mediul urban, iar 44% în mediul rural.

72% dintre cei care l-au ales pe Dan Barna provin din mediul urban, iar 28% din cel rural.

Votanții Vioricăi Dăncilă sunt 49% din mediul urban și 51% din mediul rural.

Așadar, Dan Barna a fost ales în special de oamenii de la oraș, în timp ce ceilalți doi candidați au fost votați, în procente aproximativ egale, de persoane de la oraș și de la țară.

Regiuni

Transilvania și Banatul l-au ales pe Klaus Iohannis în proporție de 36%, Sudul, Bucureștiul și Dobrogea – 45%, iar Moldova – 19%.

33% dintre votanții lui Barna au fost din Transilvania și Banat, 47% din zona de Sud, București și Dobrogea, iar 20% din Moldova.

Transilvania și Banatul au votat în proporție de 23% cu Viorica Dăncilă, Sudul, Bucureștiul și Dobrogea – 58%, iar Moldova – 20%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *