In vizor

Procesul Musai-Muszaj pentru placutele multilingve a inceput astazi

Procesul pentru tablitele multilingve, initiat de gruparea Musai-Muszaj, impotriva Primariei Cluj-Napoca, a avut astazi de la ora 12 primul termen la Tribunalul Cluj. Reprezentantii Primariei sustin ca legislatia din Romania prevede ca placutele multilingve sa fie amplasate doar in situatia in care populatia minoritara exista la nivelul orasului in numar de 20 de procente.  De asemenea, consilierii locali considera ca demersul gruparii Musai-Muszaj este nepotrivit in situatia in care exista deja proiecte cu miza multilingvistica in desfasurare.

Sursa Foto: ziare.com

Initiativa grupului civic Musai-Muszaj de a cere municipalitatii amplasarea de placute multilingve a pornit in urma dezbaterii din luna februarie. Dezbaterea a fost organizata la Fabrica de Pensule avand ca tema principala multilingvismul. Pentru a atrage atentia asupra acestui aspect grupul Musai-Muszaj a intreprins o serie de actiuni de informare a cetatenilor clujeni care au presupus atat dezbateri cat si organizarea de flashmoburi. 

Municipalitatea se confrunta pentru a doua oara cu o astfel de situatie, un proces similar fiind intentat si anul trecut de o fundatie olandeza care a reprezentat un esec, dupa cum informeaza Oana Buzatu, purtator de cuvant al Primariei. 

„Acesta este al doilea proces pe acelasi subiect intentat municipalitatii, dupa ce primul proces a fost respins de catre instanta si pierdut de catre cei care l-au initiat din lipsa de calitate. Cei care au dat in judecata n-aveau calitate sa ceara aceste lucruri la Cluj-Napoca, ei nefiind din Cluj-Napoca. Prin urmare, au venit cu al doilea proces intentat de o organizatie care are sediul in Cluj-Napoca si prin urmare, care considera ca rezolva problema aceasta a calitatii, dar problema e aceeasi. Se solicita acelasi lucru, au existat o gramada de plangeri in prealabil, sute de plangeri prealabile la care Primaria a raspuns explicandu-le exact ca, in acest moment, legislatia din Romania prevede care sunt conditiile in care se pot amplasa placute multilingve administrative prin orase. Iar la Cluj-Napoca aceste conditii nu se indeplinesc pentru ca nu exista nicio populatie minoritara intr-un procent de 20%. In momentul asta ne pregatim apararea, o sa mergem in instanta si o sa ne prezentam argumentele noastre. Din cererile respective inregistrate de catre persoanele care au solicitat montarea de placute, o foarte buna parte din nou nu indeplineau criteriul calitatii, neavand domiciliul in Cluj-Napoca”, a declarat pentru Ziar de Cluj, Oana Buzatu.

In ceea ce priveste procesul de astazi, activistul civic, Istvan Szakats, cel din spatele miscarii Musai-Muszaj, a refuzat sa dea o reactie sustinand ca ar fi bine ca Ziar de Cluj sa solicite altcuiva o parere in legatura cu acest aspect.

Viceprimarul Anna Horvath a sustinut de la inceput aceasta initiativa si se arata optimista fata de rezultatul final al procesului. Miza principala a actiunii este, dupa cum reiese din declaratia ei, aceea de a spori sansele pentru titlul de Cluj Capitala Culturala Europeana. Mai mult, esecul primului proces nu a reprezentat un impediment major pentru materializarea initiativei.

„Orice initiativa si demers care vizeaza promovarea multilingvismului in acest oras este un pas inainte in directia pe care ne-o dorim cu totii, cred, de o sansa adevarata la titlul de Capitala Culturala si de un spirit european in acest oras. Daca in prima etapa a acestui proces, intr-adevar, in faza de recurs, singura exceptie care a fost acceptata si pe baza careia sentinta de fond a fost, practic, contestata, a fost motivata de faptul ca fundatia, respectiv initiatorul acestui proces nu a avut legitimitatea corespunzatoare, fiind un ONG din Olanda. Nu a avut, sau cel putin asa s-a sustinut, ca nu a avut legitimitatea de reprezentare pentru comunitatile minoritare, pentru comunitatea maghiara, in special, care locuieste in Cluj. Cred ca acest lucru, in aceasta etapa s-a clarificat. Procesul care a preluat practic tot ce a stabilit sentinta de fond din prima etapa, toata argumentatia, toata motivarea sentintei de fond si fiind depus de un ONG din Cluj, respectiv sustinut de un numar mare de cetateni ai Clujului de etnie maghiara, de personalitati din Cluj, dar nu numai. Cred, inca o data, ca acea exceptie care s-a acceptat atunci la curtea de Apel si-a gasit rezolvarea in aceasta revenire si imi exprim toata speranta ca acest proces sa aiba un succes si sa se stabileasca prin instanta acest drept lingvistic al comunitatii minoritare locuitoare din Cluj”, considera viceprimarul Anna Horvath.

Initiativa placutelor multilingve este apreciata de consilierii locali. Cu toate acestea, ei nu apreciaza modalitatea prin care gruparea Musai-Muszaj a decis sa materializeze acest proiect. Actiunea de intentare a unui proces municipalitatii este vazuta de consilierul local Ioan Bildea ca o forma de revolta. In contextul in care Primaria lansase anul trecut concursul de „Idei pentru un sistem de comunicare integrat in Cluj-Napoca”, gruparea Musai-Muszaj pare a se fi grabit cu actiunile pe care le-a intreprins, considera Bildea.

„E o forma a lor de protest. Parerea mea este ca ar trebui sa avem placute multlingve la intrare, dar nu doar in limba romana si limba maghiara, ci in mai multe limbi de circulatie internationala. Deci, eu unul nu vad o problema daca ar exista la intrare placute in mai multe limbi. Nu doar in romana si maghiara. E o discutie mai veche aici. Ei au ales varianta asta de protest, de fapt, de influentare a procesului de amplasare. E o discutie mai veche care a ramas nefinalizata. Stiu ca punctul de vedere al Primariei era argumentat prin necesitatea de a amplasa la intrare totemurile care erau inca in lucru. A fost un concurs de solutii. Stiu ca a castigat cineva si urma sa fie implementate efectiv, iar acolo sa fie afisat acest mesaj de intampinare in mai multe limbi. Asta era pozitia Primariei si ei nu au mai asteptat acest raspuns sau punerea in practica a totemurilor de la intrare si au initiat o procedura cu care eu n-am fost neaparat de acord, dar traim intr-o tara libera, fiecare are dreptul sa protesteze in felul in care doreste atata timp cat e legal”, este de parere Ioan Bildea, consilier local.

De asemenea, consilierul local Claudia Anastase sustine ideea placutelor multilingve, insa gaseste nepotrivit demersul prin care gruparea Musai-Muszaj a decis sa impuna acest lucru. Mai mult, aminteste aceasta, exista deja proiecte in derulare pentru amplasarea unor indicatoare in limbi de circulatie internationala.

„Eu as trata subiectul din doua puncte de vedere diferite. Nu am fost niciodata impotriva ideii placutelor multilingve, chiar sunt proiecte in derulare pentru indicatoare in cinci limbi de circulatie europeana, insa daca ma intrebati cu privire la initiativa Musai-Muszaj, nu sunt adepta ideii proceselor fara numar. Le-am spus-o si copiilor de la Musai-Muszaj in momentul in care si-au spus punctul de vedere in sedinta de Consiliu Local si in momentul in care au amenintat ca vor face o mie de procese Primariei pentru acest subiect. Mie mi se pare ca e un lucru la care oamenii de buna credinta adera pentru ca suntem tara europeana, suntem oameni deschisi si firesti si nu cred ca e cazul sa raspundem unor provocari prin procese. Cred ca acest lucru era simplu de inteles si nu apreciez demersul Musai-Muszaj in acest sens. Cred ca nu ai nimic de pierdut in momentul in care iti prezinti obiectivele turistice, iti prezinti orasul in cinci limbi de circulatie europeana. Cred ca nu ai nimic de pierdut, dimpotriva, iti faci si turistii sa se simta confortabil la tine acasa, iar tu in calitate de gazda, in egala masura, te simti confortabil. Cred ca nu era cazul si nu e necesar sa ajunga la acest deziderat prin procese, cred ca era un obiectiv absolut normal al municipalitatii si chiar nu inteleg rostul demersului Musai-Muszaj”, a conchis consilierul local Claudia Anastase.

Sursa Foto: clujust.ro

Anul trecut, Primaria s-a confruntat cu un proces intentat de o fundatie olandeza care cerea amplasarea de placute romano-maghiare la iesirea din oras. In urma esecului pe care l-a avut fundatia, s-a conturat un grup civic intitulat Musai-Muszaj, care a dorit sa-si manifeste neplacerile in legatura cu aspectul multilingvismului in Cluj-Napoca. Ca urmare a actiunilor intreprinse de membrii acestuia, Primariei i s-a intentat un nou proces cu privire la placutele multilingve. Intre timp, insa, Primaria a organizat un concurs de „Idei pentru un sistem de comunicare integrat”, prin care la intrarile in oras se vor amplasa placute in 5 limbi. Concursul a fost castigat de Alexandru Fleseriu care a propus conceptul „Turnului” ca simbol al orasului-cetate. Concurentul a propus un sistem de comunicare si informare sub forma unui cadru din acelasi material ca si sistemul de la intrarea in oras.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *