Pe 29 martie, Serviciul Român de Informații a declasificat protocolul de cooperare pe care îl avea cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, implicit DIICOT sau DNA. Protocolul a fost semnat de Laura Codruța Kovesi, în 2009, pe când aceasta era procuror general la PÎCCJ. Acest protocol are în vedere un sprijin reciproc acordat între cele două instituții, și se referă, inclusiv la cooperarea în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii unor infracțiuni grave, la constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune, la acordarea de către SRI a asistenței de specialitate procurorilor în diferite dosare, și mai ales, valorificarea informațiilor sau sesizărilor primite de la SRI.
Articolul 2 din Protocol, face referirea la furnizarea de date, informații și documente care pot sprijini documentarea cauzelor în lucru, comunicarea informațiilor obținute din activități operative de realizare a securității naționale și cooperarea efectivă pe planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituții.
Astfel de informații au generat un fenomen de amploare, în ultimele două luni. Sute de avocați experți în Penal, au cerut instanțelor să se facă adrese către DNA, DIICOT sau alte parchete din țară, pentru ca acestea să răspundă în ce mod au operat sau deschis dosare pe numele clienților pe care aceștia îi reprezintă.
O echipă operativă comună se constituie printr-o corespondență între cele două instituții. Practic, întrebarea de actualitate este: ”Cum s-a valorificat acest Protocol, pe parcursul urmăririlor penale și pe parcursul judecății dosarelor din 2009 încoace?”.
Dat fiind că Legea 14/1992 cu art. 13, privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații vizează în mod expres că organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest.
În mare parte, cererile formulate de avocați au fost admise, iar instanțele au transmis mai departe adrese pentru clarificarea modului prin care s-a valorificat acest Protocol.
Surpriza vine de la DIICOT Mureș, primii care recunosc că au format echipe comune cu cei de la SRI, cel puțin într-un dosar de inițiere și constituire de grup infracțional organizat.
„Referitor la colaborarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș cu Serviciul Român de Informații în instrumentarea dosarului XX/D/P/2-12, menționăm că, la data de 12.12.2011, a fost constituită o echipă comună de anchetă, existând în acest sens un flux de informații, în sensul că pe anumite date concrete ce priveau obiectul cauzei s-au solicitat celor de la SRI date și informații suplimentare în vederea exploatării lor ulterioare de către organele judiciare, aceste date fiind comunicate ulterior, în măsura deținerii lor de către SRI, prin adrese clasificate.
De asemenea, menționăm că Serviciul Român de Informații a acordat sprijin în vederea punerii în executare a autorizațiilor de interceptare și înregistrare pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport al convorbirilor și comunicărilor efectuate, de localizare prin GPS sau alte mijloace electronice” arată procuror Șef Serviciu, Carmen Cîmpian.
Ce arată raportul anual SRI
La paginile 16-17 din raportul de activitate al SRI pe anul 2014, reprezentanții instituției admit cu nonșalanță următoarea realitate:
„Serviciul a acționat constant în direcția asigurării calității și a consistenței datelor puse la dispoziție instituțiilor de aplicare a legii, acurateței și temeiniciei argumentării juridice, și, respectiv, relevanței materialului probator sau indiciilor privind posibile mijloace de probă. De asemenea, s-a avut în vedere menținerea unui ridicat nivel de operativitate î transmiterea informațiilor (…), pentru a asigura valorificarea unor momente operative și a unor oportunități în planul probațiunii(n.red. Legea 14/1992 – organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală)” se arată în raport.
Mai mult, tot în acest document SRI admite că au ”soluționat adecvat probleme de drept substanțial sau procedural, pe fondul unui cadru juridic complex și marcat de modificări frecvente”.
Și atunci, în baza informațiilor prezentate de reprezentanții SRI rezultă că ofițerii instituției au avut o implicare activă și nelegală în instrumentarea unor dosare de urmărire penală, concretizată în participarea la efectuarea procedeelor probatorii, lucru interzis de legea procesual penală.
Dovedirea modului de operare ilegal, dat fiind că Protocolul de Cooperare nu este mai presus de legile ce stau la baza înființării și a funcționării SRI și ÎCCJ, duc la anularea de probe prezentate în dosarele penale cu pricina.