Primăria Cluj-Napoca pierde un proces în cazul locuințelor sociale: criteriile discriminatorii de acordare a locuințelor sociale, implementate de administrația Boc și evacuarea constantă a persoanelor lipsite de posibilități nu reprezintă decât o ilustrare a modului în care municipalitatea clujeană susține mai degrabă o urbanizare haotică, dezvoltatorii imobiliari și interesul acestora de a ridica exclusiv blocuri-dormitor, astfel încât cetățenii cu posibilități reduse rămân excluși și marginalizați în privința achiziționării unei locuințe într-un oraș tot mai scump.
Prima contestare cu succes a caracterului discriminatoriu al criteriilor de acordare a locuințelor sociale a avut loc în 2017. Atunci, în urma unei plângeri a Fundației Desire, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a decis caracterul discriminatoriu al criteriilor de atribuire a locuințelor sociale (decizia nr 539 din 27.09.2017).
Primăria Cluj-Napoca a atacat această decizie în instanță, iar după ce a pierdut la nivelele inferioare, a depus recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Următoarea înfățișare pe această acțiune este planificată în noiembrie 2020.
Între timp, prin efortul susținut al membrilor Căși Sociale ACUM!, precum și a Fundației Desire, două criterii discriminatorii care îngreunau accesul persoanelor precare la locuințe sociale au fost dovedite ilegale prin caracterul lor discriminatoriu, prin Sentința de luni, 11 noiembrie 2019, în dosarul 2446/117/2017, care este irevocabilă.
„Instanța „anulează parțial HCL nr.434/16.12.2015 Cj-N privind modificarea și completarea Anexelor 1, 2 și 3 la HCL Cj-N nr.150/2013 cu privire la criteriul de eligibilitate privind accesul la locuințe sociale prevăzut la pct. I lit. A. 11 în măsura în care, pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturi de asistență socială precum și criteriul de selecție prevăzut la pct. IV Studii.”
Fundația Desire alături de 81 de persoane care locuiesc pe str. Cantonului și str. Stephenson, au intentat în martie 2017 un proces Primăriei Cluj-Napoca cu privire la criteriile pentru acordarea locuințelor sociale (pe baza HCL 434/16.12.2015).
Motivarea acțiunii în instanță a fost:
„Sistemul de criterii de acordare a locuințelor sociale definite în Hotărârea 434/16.12.2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform legii 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 144/1996 privind locuințele”.
Comparându-le cu prevederile Legii locuinței, au fost atacate foarte multe dintre criteriile de eligibilitate și de selecție aplicate în Cluj-Napoca: de la excluderea celor cu venituri fără contract de muncă sau a celor care au ocupat o locuință publică fără acte din lipsa unor alternative locative, prin favorizarea celor cu studii universitare în procesul de selecție, până la modul limitat și discriminator al luării în considerare a condițiilor de locuit.
Prin decizia irevocabilă din 11.11.2019, instanța a dispus anularea punctului I lit. A 11, care prevedea că sunt eligibili următorii:
„Solicitanții care pot face dovada unui venit reglementat prin legislația în vigoare, în vederea achitării chiriei lunare și a cheltuielilor aferente întreținerii locuinței, dovedit prin contract de muncă în valabilitate certificat de angajator, cupon de pensie, convenții civile, PFA, sau alte asemenea. Pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturile de asistență socială”.
De asemenea, a dispus și anularea punctul IV care prevedea drept criteriu de selecție pentru acordarea locuințelor sociale ultima formă de studii absolvite cu diplomă, iar punctajele erau acordate astfel: „a) studii doctorale 45p; b) studii universitare 40p; c) școli tehnice, postliceale, școli de maiștri, colegii, subingineri 35p; d) studii medii, licee, școli profesionale 30p; e) studii generale 20p; f) fără studii, studii primare 5p, precizează reprezentanții Căși Sociale ACUM!
Hotărârea de Consiliu local 434/2015
De altfel, acțiunile alături de persoane evacuate și de cei care aplică pentru locuințe sociale vor continua: pentru creșterea fondului de locuințe publice și împotriva politicilor de dezvoltare care crează gentrificare, care duc la evacuări și la împingerea oamenilor cu venituri mici la marginea orașului și chiar în afara lui.
Întrucât numărul de locuințe publice/sociale este unul redus, criteriile de acordare a locuințelor sociale trebuie să fie definite astfel încât să acorde prioritate celor cu cele mai mici venituri, adică persoanelor discriminate și vulnerabilizate în mod structural. În Cluj-Napoca, criteriile de acordare a locuințelor sociale erau în mod explicit în defavoarea persoanelor cărora ar trebui să se adreseze.
„Victoria de astăzi întrerupe o practică ilegală și îndelungată a autorităților locale din Cluj-Napoca. Aceste autorități au susținut în mod repetat că nu fac altceva decât să respecte legea. Justiția a dovedit contrariul. Criteriile împotriva cărora am luptat nu au apărut de pe o zi pe alta, ci sunt rezultatul unor politici constante de îngrădire a dreptului la locuire pentru cele mai precare persoane.
Sentința obținută constituie un precedent important pentru contestarea criteriilor injuste din alte orașe ale țării”, mai notează aceștia.
CITEȘTE ȘI: Criză de locuințe sociale în Cluj-Napoca. 15 persoane sărace prind anual un apartament de la Primărie
Sute de cereri de locuințe sociale sunt depuse anual la Primăria Cluj-Napoca, dar foarte puține persoane reușesc să prindă un apartament. În plus, anumite criterii impuse de autorități sunt discriminatorii pentru solicitanți.
Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca recunosc că se distribuie mult prea puține locuințe sociale în raport cu solicitările și necesitățile.
„În ceea ce privește alocarea de locuințe sociale învederăm faptul că anual se acordă în medie 15 locuințe sociale în condițiile în care numărul de cereri este de 400 pe an”, se arată într-un document al Primăriei.
CITEȘTE ȘI: Norocul romilor de pe Cantonului că suntem în an electoral: Emil Boc scoate de la naftalină dezbateri…
Pe lângă faptul că persoanelor nevoiașe le este extrem de greu să prindă o locuință socială, criteriile sunt discriminatorii.
În ședințele de Consiliu Local, s-au prezentat de nenumărate ori cetățeni de la Pata Rât care aveau nevoie de o astfel de locuință, dar nu s-au încadrat din cauză că nu au studii.
Fundația Desire, care apără drepturile cetățenilor de etnie romă, a câștigat un proces cu Primăria Cluj-Napoca referitor la condițiile discriminatorii la atribuirea de locuințe sociale. Cu toate acestea, cererile continuă și în acest an să fie evaluate pe baza unui sistem de criterii despre care deja trei autorități au stabilit că sunt ilegale și discriminatorii: Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Ziar de Cluj a scris despre numeroasele cazuri de evacuări din locuințe retrocedate foștilor proprietari, în urma cărora zeci de persoane au rămas pe drumuri. De asemenea, am semnalat și cazurile persoanelor care așteaptă degeaba și 10-15 ani pentru o locuință socială.