Presa locală a prezentat în ultimii ani cel puțin un caz pe an al unor bătrâni care au murit singuri și au fost descoperiți abia după ce vecinii au solicitat intervenția pompierilor și a polițiștilor.
Primăria Cluj-Napoca are un serviciu pentru asistența persoanelor vârstnice care cuprinde și un compartiment de îngrijire la domiciliu a cărui scop este de „prevenire a instituționalizării persoanelor vârstnice din municipiu Cluj-Napoca și de îmbunătățire a calității vieții acestora.” Doar că Primăria nu are o evidență clară a vârstnicilor fără aparținători, după cum a transmis Serviciul de Asistență a Persoanelor Vârstnice la solicitarea Ziar de Cluj.
„În cadrul Serviciului Asistența Persoanelor Vârstnice sesizările referitoare la persoanele vârstnice dependente sunt opisate în registrele de evidență după numele reclamantului și ale beneficiarilor și nu după aparținători sau numărul acestora”, potrivit răspunsului formulat către Ziar de Cluj.
Persoanele vârstnice fără sprijin din partea familiei sunt expuse unui risc mai mare al sărăciei şi excluziunii sociale, în special femeile în vârstă. Numărul persoanelor vârstnice fără sprijin familial se aşteaptă să crească pe viitor, mai ales din cauza migraţiei în masă peste hotare a populaţiei active.
Primăria Cluj-Napoca are începând din 2016 un serviciu de îngrijire la domiciliu, dar în 2020 doar 10 persoane au avut nevoie de intervenția unor îngrijitori la domiciliu. Aceste cazuri au fost descoperite în urma unor sesizări venite de la persoane fizice, probabil vecini sau de la autoritățile statului.
„În decursul anului 2020 în cadrul Serviciului Asistența Persoanelor Vârstnice au fost primite și soluționate un număr de 90 sesizări scrise/telefonice privind cazuri deosebite persoane vârstnice, venite din partea unor persoane fizice, conducerii spitalelor, Poliţiei locale, DGASPC Cluj, etc din care am oferit îngrijire unui număr de 10 beneficiari, cu un număr de 4 îngrijitori la domiciliu, pentru celelalte cazuri au fost identificate resurse în comunitate”, a transmis Serviciul de Asistență a Persoanelor Vârstnice.
Chiar dacă activitatea îngrijitorilor la domiciliu nu a fost solicitată aproape deloc anul trecut, Primăria a scos la concurs alte șapte posturi de îngrijitor pentru Unitatea de Îngrijiri la Domiciliu, dar și trei posturi de infirmier.
Tot în 2020, în timpul pandemiei de COVID-19, prin intermediul Serviciului Asistența Persoanelor Vârstnice din cadrul DASM, s-a constituit un dispecerat unde au fost preluate un număr de 757 de apeluri telefonice la Telefonul pentru sprijinirea persoanelor vârstnice din Cluj-Napoca, costituindu-se o evidență a acestor persoane, în vederea acordării unui sprijin în funcție de nevoile identificate.
Printre atribuțiile acestui serviciu se numără evaluarea situației socio-economice a persoanei, identificarea nevoilor și resurselor acesteia și identificarea situaților de risc și stabilirea măsurilor de prevenție și de reinserție a persoanelor în mediu familial natural și în comunitate. Cu toate acestea, Serviciul de Asistență a Persoanelor Vârstnice nu are o statistică clară a vârstnicilor singuri.
Primarul Emil Boc anunța încă din 2016 că se va face o evidență a vârstnicilor care au nevoie de ajutor cu implicarea Asociațiilor de Propietari, însă se pare că această analiză nu a conținut și o rubrică prin care să fie identificați vârstnicii singuri.
La nivelul municipiului Cluj-Napoca, în cadrul Centrelor multifuncționale de servicii sociale integrate pentru persoane vârstnice şi a Cluburilor de pensionari – au fost în evidență aproximativ 3000 persoane vârstnice.