In vizor

Primaria Cluj-Napoca, mai putin transparenta decat municipalitatile din Turda sau Dej

Primaria Cluj-Napoca a fost supusa, in ultimele sase luni, unui studiu ce isi doreste sa sublinieze transparenta cu care municipalitatea ofera liber acces la informatia publica si la deciziile autoritatilor publice. Primaria clujeana a fost comparata cu cele din Turda, Dej, Campia Turzii, Constanta si Mangalia, iar rezultatele studiului nu fac cinste conducerii orasului de sub Feleac.

In prima sedinta din aceasta toamna a Consiliului Civic Local, presedintele forului, Iosif Pop, a prezentat studiul “Transparenta decizionala a Primariei Cluj-Napoca, urmare a monitorizarii lunare a modului de aplicare a Legii 544/2001”. Studiul a fost intocmit pe baza unui chestionar alcatuit de Coalitia 52, aplicabil atat administratiei locale, cat si centrale.

“Cele doua legi de functionare a societatii civile, Legea liberului acces la informatia publica (L.544/2001) si Legea privind transparenta decizionala a autoritatilor publice (L.52/2003) ne dau dreptul de a controla si capacita alesii in interesul comunitatii. Primul pas pe care il putem face este sa dedicam o ora din viata cotidiana in care sa ne informam ce fac alesii nostri si sa le transmitem raspicat si argumentat ce dorim noi. Daca ne-am decis in aceasta privinta, restul nu este decat un exercitiu de coalizare si perseverenta, care isi va arata efectele benefice peste timp”, spune Iosif Pop.

Conform studiului publicat de acesta, in ultima luna, in Cluj-Napoca au fost adoptat 232 de acte normative, in timp ce la Turda doar 130, 2 la Dej, 3 la Campia Turzii, 141 la Constanta si 115 la Mangalia. Dintre acestea, doar 6 au fost supuse consultarii publice la Cluj-Napoca, 3 la Turda, 2 la Dej, 3 la Campia Turzii, 10 la Constanta si 115 la Mangalia. In urma acestor exercitii, un singur proiect a fost modificat, la Cluj-Napoca.

Conform aceluiasi studiu, niciuna dintre primariile vizate nu a colectat opinii scrise de la cetateni si asociatii legal constituite cu privire aceste acte normative aflate in dezbatere publica. De asemenea, a Cluj-Napoca nu a fost organizata, in aceeasi perioada, nicio dezbatere din initiativa primariei. Asta in timp ce la Turda au fost organizate 3, iar la Dej una. La cererea organizatiilor societatii, civile, au fost organizate 2 astfel de dezbateri, in timp ce la restul primariilor vizate niciuna. Studiul mai spune ca primaria nu a primit nicio justificare de nepreluare a recomandarilor.

Iosif Pop a chestionat municipalitatile din Cluj si Mangalia timp de 6 luni, 5 luni pe cea din Turda, cate 3 luni pe cele din Dej si Campia Turzii si 5 luni pe cea din Constanta. .Pe baza acestor chestionare si pe baza interactiunii dintre Consiliul Civic Local, for al carui director este, si admnistratia locala a  formulat 12 concluzii referitoare la transparenta municipalitatii. Printre acestea, CCL reclama si o minciuna: „Desi au fost colectate multe opinii scrise, la consultarile si la dezbaterile publice anuntate-atat pe site cat si prin registratura – acestea nu au fost raportate”.

Cu exceptia lunii august, raspunsurile au fost redactate in termenul legal si transmise in formatul electronic catre solicitanti;
• Toate raspunsurile au fost semnate exclusiv de catre seful de birou mass-media, Iulia Persa;
• S-a evitat raspunsul la fiecare intrebare in parte, insa au fost facute mentiuni globale la intrebarile unde nu s-au consemnat evenimentele cerute;
• Desi au fost colectate multe opinii scrise, la consultarile si la dezbaterile publice anuntate-atat pe site cat si prin registratura – acestea nu au fost raportate;
• Normal ca in situatia in care nu s-au raportat opiniile cetatenilor si a ONG-urilor nu se impunea nici preluarea lor in actele normative elaborate si nici raspunsurile de motivare la petenti;
• Multe solicitari de dezbatere publica pe teme ori proiecte anuntate de catre cetateni si ONG-uri nu au facut obiectul inregistrarii, organizarii si desfasurarii lor.
• In ultima perioada a avut loc inregistrarea dezbaterilor organizate de Primarie cu consemnarea lor in minute (nu intru totul conform cu cele discutate);
• Organizarea dezbaterilor publice anuntate nu s-a bucurat de punerea in aplicare de proceduri standard, dinamice si eficiente, intrucat nu s-a apelat la specialisti cu experienta;
• Chiar daca raportorul nu face consemnarile adecvate realitatii, au fost foarte multe solutii preluate in deciziile adoptate, spre multumirea partilor prezente la elaborarea lor;
• Municipiul Cluj-Napoca are privilegiul de a fi dobandit o experienta suplimentara in administrarea participativa, beneficiind de oameni cu anvergura profesionala si disponibili pentru comunitate;
• Administratia locala si-a marit an de an gradul de transparenta decizionala iar pozitionarea municipiului si a locuitorilor lui in competitia democratica a avut de castigat;
• Comparatia cu celelalte administratii locale din tara se va realiza in prima parte a anului urmator, dupa centralizarea si analizarea tuturor rezultatelor proiectului
”.

Coalitia 52 a aparut ca o nevoie urgenta de incurajare a dialogului intre societatea civila si autoritatile publice si de imbunatatire a cadrului legal existent, fiind formata din cetateni si asociatii legal constituite, care cunosc si au exersat aplicarea Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica din Romania.

In prezent, din Coalitia 52 fac parte peste 400 de cetateni si asociatii iar proiectul aflat in desfasurare monitorizeaza, timp de un an, incepand cu luna februarie 2015 pana in luna ianuarie 2016, felul in care raspund institutiile administratiei locale si centrale la cerintele de aplicare a legii 544/2001.

sursa foto: ziuadecj.realitatea.net

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *