Memoria are picioare scurte, dezinteresul este atotcuprinzător, iar încetineala în reacții a ardeleanului nu mai are nevoie de reklamă. Ne trebuie rapoarte, făcute de tot felul de organizații, pentru a afla că în Cluj, ici colea sub nasul nostru, pădurile din Mărișel și din Beliș sunt retezate la propriu. Da, Clujul este iarăși în TOP, într-un top al rușinii, despre care Ziar de Cluj a scris într-un mod constant. Ireală este realitatea clujeană – nu doar că se fură ca-n codru, se fură chiar codrul.
Vorba aia, ce nevoie mai avem de păduri, când suntem un oraș smart, iar înalta tehnologie ne preocupă vizibil: aplicațiile ne ajută, dar nu ne salvează pădurile.
Cu mai bine de un an în urmă, în august 2017, primarul comunei Beliș, Viorel Matiș (PSD), era reținut de polițiștii clujeni, fiind suspectat de comiterea unor fapte ilegale la regimul silvic în vremea când era lucrător silvic. În cursul anului 2013, Viorel Matiş, în calitate de şef de ocol, ar fi permis subordonaţilor lui să taie, fără, drept, aproximativ 5.000 m.c. de lemne, esenţă răşinoasă, din cantonul Ciurtuci. Valoarea prejudiciului stabilit se ridica la echivalentul în lei a circa 250.000 euro.
CITEȘTE ȘI: Viorel Matiş, primarul comunei Beliș, a fost reținut pentru fapte ilegale la regimul silvic
În luna martie a acestui an, Ziar de Cluj aducea în prim-plan localitatea Poiana Horea, comună care rămâne fără pădure. Zilnic, camioane cu masă lemnoasă luau drumul Sebeșului ori al Alba-Iuliei. Cu sau fără acte, legal sau ilegal, dar lemnele au plecat.
Ulterior, alte imagini care reflectau dezastrul silvic din zona Clujului au fost făcute publice: pozele surprinse din Comuna Mărișel, Crucea Iancului spre Fantanele Belis ilustrau un autentic progrom silvic!
Cu toate acestea, nici Garda de Mediu, nici Garda Forestieră, nici Poliția clujeană nu au considerat de datoria lor să acționeze pentru stoparea acestui fenomen: dispariția pădurilor într-un ritm alarmant.
În luna iunie, publicam imagini primite de la cititorii noștri:
”Astazi am fost cu familia in excursie la Marisel. Ne-a asteptat un peisaj trist, cu paduri distruse in intregime. Dupa cum se vede, este un dezastru, padure taiata in intregime pe un spatiu mare. Pozele au fost facute intre Marisel si Belis, pe D.J.107P, inainte de intersectia cu D.N.1R, portiunea unde drumul nu este asfaltat. Cum este posibil ca nimanui sa nu-i pese ca incet-incet ramanem fara paduri, nu o sa mai avem unde iesi cu familia. Anul trecut, in acel loc mai era padure. Drumul este plin de carute si camioane care transporta lemnul”, nota cititoarea noastră.
CITEȘTE ȘI: Batjocorirea padurii in Marisel. Garda Forestiera ce pazeste?
Întrebarea firească era cât se poate de simplă: ce păzesc autoritățile competente, Garda Forestieră&Co?
Ei bine, deunăzi a fost publicat un raport semnat de Greenpeace România, care prezintă cu cifre, dezastrul silvic în care se zbate Clujul. Sau, continuă să se complacă, să nu vadă cum pădurile sunt ciuntite tot mai mult, iar pământul ne fuge de sub picioare.
Odată cu acest raport, presa clujeană s-a inflamat: Clujul, în topul defrișărilor… sau Pădurile Clujului dispar…
Dragi tovarăși, datele publicate recent de Greenpeace nu fac decât să confirme ceea ce noi vă puneam sub nas permanent. Cine are urechi de auzit…
În 2017, potrivit raportului Greenpeace România, autoritățile au identificat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, în medie 34 pe zi, cu 32% mai multe decât în anul anterior. O contribuție importantă la identificarea acestor cazuri a avut-o societatea civilă, în unele județe – Dolj, Gorj, Vâlcea – jumătate din cazurile investigate de autorități fiind identificate de cetățeni.
În ceea ce privește volumul de lemn tăiat ilegal la nivelul anului 2017, acesta se ridică la 178.669,41 m3, în creștere cu 26,74% față de anul anterior.
Mai mult de jumătate din acesta, respectiv 53,97%, provine din județele Cluj (46.042 metri cubi) Maramureș (36.890 metri cubi) și Sibiu (13.507 metri cubi).
Valoarea prejudiciului înregistrat în anul 2017 ca urmare a tăierilor ilegale de arbori se ridică la 41.546.406,87 lei la nivel național, în creștere cu 5,25% față de anul anterior. Valoarea prejudiciului mediu/caz este de 3.327 lei. Cele mai mari prejudicii se înregistrează, ca și în anul anterior, în județul Maramureș – 14,2 milioane lei, ceea ce reprezintă 34,35% din valoarea prejudiciului înregistrat la nivel național. Tot în județul Maramureș s-a înregistrat și cea mai mare valoare a prejudiciului mediu/caz, de 35.063 lei, de circa zece ori mai mare decât prejudiciul mediu/caz la nivel național. În top urmează județul Cluj, prejudiciile în aceste cazuri ridicându-se la peste 6,7 milioane lei.
CITEȘTE ȘI: Nu știam de ce se consideră românul frate cu codrul: să-l fure…