Vasile-Nicu Rafa e din 2004 șeful stației CFR Cluj-Napoca, a treia gară din țară ca număr de călători. Aproximativ 6000 de persoane trec zilnic pe peroanele gării clujene, administrată de un ceferist de carieră, ce de la vârsta de 14 ani a început să lucreze în slujba Căilor Ferate Române. El este și cel care a depistat în 2005, deja celebra locomotivă cu aburi 150139, pe o linie în depou, într-o avansată stare de degradare. I-a venit ideea amplasării acesteia într-un loc cu maximă vizibilitate, pe platoul Gării, iar locomotiva a fost reabilitată prin contribuții voluntare ale salariaților CFR, ce au lucrat în timpul liber pentru readucerea acesteia în circuitul public, drept un simbol al Gării Cluj-Napoca.
În mandatul său, Gara a devenit și un obiectiv cultural al orașului, aici fiind organizate proiecții de film, scenete de teatru sau diverse concerte. Vasile-Nicu Rafa consideră că și Piața Gării ar trebui amenajată și adusă într-o notă concordantă cu clădirea stației – monument istoric, clădire construită în 1870. Privind spre viitor, și-ar dori facilitarea accesului de la Gară la Aeroport, printr-un traseu pe calea ferată, ce ar scurta mult durata deplasării și ar crește confortul călătorilor.
Munca la calea ferată – o tradiție de familie
Vasile-Nicu Rafa s-a născut în Zalău, unde a locuit până la 6 ani, când părinții s-au mutat cu serviciul în Satu Mare. Ambii săi părinți au fost ceferiști, „și poate și de aici atracția pentru calea ferată”, își explică șeful de gară:
„Bunicii fiind în Sălaj, am călătorit foarte mult cu trenul în copilărie pe ruta Satu Mare – Zalău, am prins încă trenurile remorcate cu locomotive cu aburi, care au funcționat pe vremurile acelea, până prin anii ’80. Părinții lucrau la secția de întreținere a liniilor, mama – inspector de resurse umane și tata tehnician. El era șeful serelor de flori de la Satu Mare. Toate spațiile verzi din gări erau întreținute de către cei ce lucrau la aceste sere. Mai demult toate gările aveau flori, părculețe… erau foarte frumoase așa!”
De la 14 ani a lucrat la CFR
De la 14 ani, Vasile-Nicu Rafa a început să lucreze la CFR, câte o lună, vara, pentru a-și câștiga banii pentru litoral. Erau foarte multe trenuri în circulație, linia se degrada mai repede, și astfel CFR-ul avea mare nevoie de forță de muncă pentru lucrările ample de întreținere a liniilor, mai ales în sezonul estival, când tinerii se angajau flotant pe câte o lună sau două:
„Am lucrat în Gara Satu Mare la secția de întreținere a liniilor și acolo am realizat ce înseamnă calea ferată. Patru ani am lucrat, patru veri, și cu banii mergeam la Costinești.”
În 1987, după absolvirea liceului, Vasile Rafa s-a angajat la secția de linii și, după armata de un an și patru luni, în 1989, a făcut un curs de impiegat de mișcare.
A fost impiegat de mișcare din 1990 până în 1991, la stația Satu Mare Sud, iar din 1991 până în 1999, în Apahida:
„Am fost atras de traficul trenurilor, mi-a plăcut foarte mult meseria de impiegat de mișcare, cu toate că, în momentul în care am mers la cursul de impiegat, nu prea am știut ce înseamnă asta. Eram foarte tânăr, aveam 21 de ani, dar după ce am început să lucrez în funcția de impiegat de mișcare, m-am simțit foarte atras de ramura de trafic feroviar. Apahida fiind un nod feroviar important, acolo nicio tură de serviciu nu semăna cu alta, și poate și prin prisma asta era o meserie palpitantă.”
În 1989 a cunoscut-o pe soția sa, clujeancă, economistă la Regionala de Căi Ferate, tot ceferistă, la rândul ei, cu părinți ceferiști. 
Din 2004 a ajuns șeful Gării Cluj-Napoca
În 1998, Vasile-Nicu Rafa a făcut un an de stagiatură pentru funcția de șef de stație, iar în 1999 a urmat cursul de șef de stație, la București. În anul 2000 a lucrat ca operator de trafic la Regulatorul de Circulație Cluj, între 2001 și 2004 a fost șef de stație în Apahida, iar din 2004 până în prezent, șeful stației Cluj-Napoca:
„Normal, din impiegat de mișcare, făcând vechime, mi-am dorit să pot să îi ajut pe impiegați, pentru că șeful de stație este în primul rând un ajutor pentru subalterni. Șeful de stație coordonează activitatea de trafic prin subalternii lui, care au responsabilități în siguranța circulației.
Într-o stație așa de mare ca și Clujul, am responsabilități vizavi de confortul asigurat în gară. Eu nu am legătură cu vagoanele. Am liniile, semnalele pentru infrastructura feroviară publică, răspund pentru spațiile închiriate, mă ocup de relația cu firmele care au spații închiriate, evident, și cu publicul călător, pentru că orice se întâmplă în stație, călătorii vin la mine cu reclamații sau cu solicitări.
Pe lângă Cluj, mai am și o haltă de mișcare subordonată, Baciu Triaj. Acolo am 20 de salariați, iar la stația Cluj-Napoca, am 20 de subalterni responsabili cu siguranța circulației și încă 7, personal TESA.”
„Avem aproximativ 6000 de călători expediați în 24 de ore”
Gara din Cluj-Napoca e pe locul 3 în țară, după București și Timișoara, cu aproximativ 6000 de călători expediați în 24 de ore. Destinațiile principale spre care se îndreaptă călătorii clujeni sunt Bucureștiul, Moldova și Banatul, iar pe timpul sezonului estival, Constanța. O mare parte din trafic e reprezentat și de către navetiști, sau de elevii de pe rutele Dej, Huedin, Câmpia Turzii, care vin la școală la Cluj:
„Normal că la 6000 de călători care urcă pe tren în fiecare zi, există și probleme, cărora de cele mai multe ori le dăm curs pe loc. Apar reclamații, majoritatea se leagă de condițiile din gară. La anumite ore din noapte încearcă să intre în gară să se adăpostească persoanele fără adăpost. Avem firmă de pază, pentru a preveni astfel de probleme. Dar vin și oameni ai străzii care ne fac reclamații, de ce nu le dăm voie să stea în gară.
Suntem una dintre gările care arată bine din punctul de vedere al pazei. Avem post permanent de Poliție Transporturi Feroviare, post permanent de pază și ne ajută și Jandarmeria cu patrulări în zona gării. Deci, pot să zic că în gara din Cluj publicul e în siguranță și, în acest sens, camerele de supraveghere iarăși sunt un factor important. Sunt 16 camere video exterioare, 8 la interior, chiar și tunelul pietonal e supravegheat video, și multe reclamații sunt rezolvate cu ajutorul acestor camere.”
Locomotiva cu aburi 150139 – un simbol al Gării Cluj-Napoca
Vasile-Nicu Rafa a devenit șeful stației Cluj-Napoca în 2004, și în 2005 a depistat locomotiva cu aburi pe o linie în depou, într-o stare avansată de degradare:
„Locomotiva cu aburi 150139 am găsit-o acolo și văzând starea în care se află m-am gândit că ar fi mult mai util să fie poziționată într-un loc în care să aibă impact asupra publicului călător și inclusiv asupra cetățenilor unui oraș așa de mare ca și Clujul.
Normal că nu am putut să fac eu singur toată treaba, pentru că a implicat un anumit cost, și pentru a putea fi renovată locomotiva am avut nevoie de ajutorul mai multor oameni. În vederea amplasării ei în locul unde se află au contribuit directorul de Regională CFR Cluj, Dumitru Mateaș, Filip Cornel, șeful atelierelor SIMC și domnul Radu Belu, specialist în reabilitări de locomotive.”
Reabilitarea și vopsirea în ateliere a locomotivei s-a făcut prin contribuția voluntară a salariaților, ce au lucrat în zilele de sâmbătă, în timpul lor liber, iar materialele necesare au fost primite prin donații de la diferite firme din Cluj și din Târgu Mureș.
În 23 noiembrie 2013 locomotiva cu aburi a fost amplasată pe platoul gării. Acum are doar un scop decorativ, dar e aproape funcțională și, cu mici reparații, ar putea fi chiar pusă în circulație:
„Dar nu avem motiv să o punem în circulație. Au fost tot felul de propuneri pentru trenuri turistice și noi ne-am dori să circule astfel de trenuri, dar nu știm cât de utilizate ar fi.”
Locomotiva deja face parte integrantă din Gara și din orașul Cluj, lumea s-a obișnuit cu ea, fiind un motiv de încântare pentru copii și pentru cei nostalgici, care încă își mai aduc aminte de vremurile când circulau acest tip de locomotive.
„Noi dorim să deschidem gara și ca un obiectiv cultural”
Vasile-Nicu Rafa apreciază cultura, merge frecvent la teatru cu familia, la spectacole de operă, și a fost mereu atras de lectură. Își dorește să deschidă gara și ca un obiectiv cultural și, prin intermediul celor de la Scena Urbană, spațiul Gării Cluj-Napoca s-a transformat în repetate rânduri într-un spațiu de manifestare a diferitelor arte:
„Scena Urbană ne-a făcut o solicitare, cu care compania a fost de acord, pentru organizarea unor evenimente culturale în Gara Cluj și pe spațiul verde din fața locomotivei. În octombrie 2014 am avut musicalul «My Fair Lady», o scenetă de teatru – «Domnul Goe», concerte, și tot în acea perioadă am avut amplasat, timp de 3 zile, în holul central, un pian, la care era binevenit oricine să cânte. Am avut și o fetiță de 10 ani care a cântat, și acum, la începutul lui iunie, am avut evenimente culturale în stația de scurt parcurs, un film cu Charlie Chaplin, o scenetă de I.L. Caragiale, iar în spațiul verde din fața locomotivei, un concert al unei soliste, și un sculptor, care a făcut o sculptură de lemn, pe care în ziua spectacolului a aprins-o.”
„Îmi doresc să fie atâtea trenuri de călători, încât să fim noi puși în ipostaza de a mai construi linii în gară”
Șeful stației CFR Cluj-Napoca și-ar dori ca și Piața Gării să fie amenajată în rezonanță cu clădirea stației – monument istoric:
„Îmi doresc amenajarea Pieței Gării. Clădirea Gării e monument istoric, a fost construită în 1870. A fost bombardată în 1944 și a fost refăcută exact pe schițele inițiale, după 1945. Piața Gării ar trebui adusă cumva într-o notă concordantă cu monumentul istoric.”
Vasile-Nicu Rafa mai are câteva deziderate pe care și-ar dori să le vadă îndeplinite pe timpul mandatului său:
„Tunelul pietonal care vine de la linia de troleibuz urmează să fie unit cu tunelul pietonal care merge la Dedeman și, astfel, călătorului care coboară din troleibuz, îi e mult mai simplu să ajungă pe peroanele stației.
Îmi doresc să fie atâtea trenuri de călători, încât să fim noi puși în ipostaza de a mai construi linii în gară – calea ferată să fie exploatată la maxim și, trenul fiind cel mai ecologic mijloc de transport, să se pună o bază mai mare pe el.
Unirea Gării de Aeroport, iarăși ar fi un obiectiv util. Astea ar fi niște obiective, care nu țin de mine, dar care mi-ar plăcea să fie realizate pe timpul cât sunt eu șef de stație.”
Șeful stației Cluj-Napoca, un om pentru care calea ferată a însemnat o tradiție de familie și întreaga sa viață, își dorește, în principiu, cât mai mulți călători care să apeleze la serviciile CFR și, pentru că puterea exemplului este cea mai importantă, la rândul său alege trenul, ca o cale sigură de transport:
„La rândul meu călătoresc cu trenul. Peste o lună mă duc la mare, cu trenul, în concediu pe litoralul românesc. Pentru mine, trenul prezintă încredere!”, conchide Vasile-Nicu Rafa, șeful de gară pasionat de profesia sa.