Ryad Almasri e o persoană exotică. În exotismul său sunt îmbinate în contrapunct mirodeniile Siriei, cu miresmele șhaormei, cu aromele mâncărurilor românești și parfumul fin și discret, oriental, al credinței musulmane.
,,Tata Manu” îmi povestește viața sa, în vila somptuoasă din Gheorgheni, casă ce-l definește prin bun gust, prin rafinament și printr-un lux sobru, lipsit de opulență.
Locuința sa, decorată în stil arăbesc, cu mult stil, îl definește: tablouri cu piatră manuală, făcute în Siria, și altele tradiționale, cu cuvinte din Coran, multe canapele confortabile, vase mari și prelungi, cu motive la fel de arăbești, și o atmosferă luminoasă și caldă, specifică omului ce a venit aici, în a doua sa patrie, din dragoste pentru țara adoptivă.
Un român sirian, ca o cafea cu gust de leuștean
Deși casa și limba vorbită în ea îți dau la început impresia de total alte meleaguri, Almasri rămâne un român sirian, sau un sirian român, dar oricum, nu doar un sirian pur-sânge. Sângele său oriental curge dintr-un ibric aurit, din care-mi oferă o cafea cum nu am mai băut, cu aromă de leuștean, ce se soarbe doar turnată în gramaj mic, înghițitură cu înghițitura, de pe fundul paharului, cam ca și țuica la români. Religia musulmană nu îi permite să bea alcool, dar ce substitut bun de țuică…!
Patronul de la Mama Manu, Tata Manu, cum l-am poreclit eu, îmi vorbește despre afacerile sale, începute în România după Revoluție, despre diferențele și multele apropieri de mentalitate între români și sirieni, îmi povestește despre Siria și despre spiritualitate, deși în religie nu vrea să intre ,,deocamdată”, fiindcă nu vrea să amestece shaorma cu religia (și cu politica, considerând religia musulmană ca având multe tangențe și cu politica): ,,Discuția asta despre religie și spiritualitate e una lungă și bogată, și v-o povestesc cu plăcere, dar într-un articol separat, nu le amestec…”
Un sirian din Damasc, ,,românizat” din 1993
Ryad Almasri e un sirian din Damasc, venit în România din 1993. Deși prima dată, ajuns în Timișoara, a lucrat în comerț, s-a respecializat mai apoi pe industria fast food, mâncarea fiind o tradiție de familie:
,,Părinții mei lucrează cu mâncare și fast-food-uri, de mai multe generații, eu am venit aici, am stat, nu au fost aici fast-food-uri, nu am știut să lucrez cu mâncare românească, până în 2000 nu au fost, șhaorma are condimente speciale, care se aduc de la noi. Acum există și aici pe piață, dar înainte, la Timișoara, aduceam de acolo, din Siria. În afară de boia iute și roșie, nu au fost…”
A pornit primul fast food din Timișoara
Ryad Almasri a fost primul din Timișoara care a pornit un fast food. Fiindcă ,,s-a slăbit lucrul acolo foarte mult” a schimbat domeniul, ,,am intrat la papetărie, la en gros de papetărie și «jucărie» și am venit aici la Cluj ca o filială de la Timișoara pentru o firmă mare, printre cele mai tari 3-4 firme din Transilvania pe papetărie și «jucărie»”.
Primul fast food ,,la un mall în Cluj”
A lucrat până în 2004 în domeniul papetăriei, iar apoi Ryad a deschis primul fast food ,,la un mall în Cluj”, la Cora, sub numele Croco Dundee.
Sirianul român consideră că shaorma e o mâncare sănătoasă, cu condiția de a fi pregătită fără conservanți, ca și mâncare proaspătă, care rezistă maxim 48 de ore:
,,Eu folosesc mai mult pieptul de pui, care nu are grăsime, pentru asta noi spunem că e mâncare sănătoasă, nu conține conservant și grăsime.”
Aflu cu o oarecare surprindere că shaorma nu e o mâncare tradițională, orientală, ci e doar mâncare de fast food și în Siria, ,,dar fiecare țară din lume are condimente speciale la shaorma.”
Ryad Almasri face la shaormeria sa ce știe el cel mai bine: îmbină specificul sirian cu cel românesc
Almasri face la shaormeria sa o ,,amestecătură” între specificul sirian și cel românesc, pentru că gusturile românilor diferă de cele ale sirienilor și atunci consideră că e normal să adapteze mâncarea pe care o prepară la specificul locului unde se consumă. Cu toate acestea, cei de la Mama Manu au și ,,secrete” la rețetele proprii, care îi individualizează în piață și dau specificul exotic al mâncării:
,,Noi folosim la noi acasă niște condimente la shaorma care nu sunt plăcute la români, și asta mă obligă să nu le folosesc aici, trebuie să facem o combinație care să fie bună pentru gustul de aici. Asta e una dintre greșelile care se fac la multe restaurante care vin din străinătate, japonezi, chinezi, coreeni, care vin numai cu condimentul lor și nu se gândesc la gustul de țară, unde lucrează.”
Are 4 shaormerii în Cluj și consideră munca sa drept una foarte dificilă
Ryad a ajuns acum să aibă 4 shaormerii Mama Manu în Cluj. Ar vrea să se extindă, ,,dar e problema că și trebuie putere, trebuie și putere financiară, și putere de sănătate”, el considerând munca la shaormerie foarte grea:
,,Oamenii cred în general că în fast food se pune un pic de carne acolo la foc și gata, ai făcut banii! Este pregătire înainte și și după ce se gătește, maioneza, ketchupul, condimentele, tranșarea, toate se fac manual… avem pe lângă asta produse speciale de la noi din Siria, cum e falafel, făcut din năut, mâncare gustoasă, cu mai multe condimente, o rețetă specială, ce merge cel mai bine în timp de post.”
Manu, numele prescurtat al soției sale, Imam
Manu e prescurtarea de la Imam, numele soției sale, iar Mama pentru că ,,ea e mama de casă: ea mă ajută mai mult la firmă, se ocupă și cu rețeta mai mult decât mine. Acuma ea se ocupă cu partea de rețetă și de vânzare, iar eu cu partea de bucătărie și contabilitate.”
Și shaorma a fost lovită de criză
Criza însă se simte acum și în domeniul shaormei, deși românii sunt mari shaormari: ,,Înainte am avut clienți care cumpărau mai multe sandvișuri, acum, la puterea asta, sunt clienți care când mănâncă un sandviș deja simt că au cheltuit ceva bani. În general în toate domeniile de afaceri nu mai merge ca înainte, mai slăbuț un pic…”
Religia și tradiția musulmană, repere majore în viața sa
Ryad Almasri e musulman, și asta îl obligă să nu consume și să nu comercializeze băuturi alcoolice sau carne de porc: ,,Lumea m-a acceptat, ca o amabilitate, și cu înțelegere, la noi e fără băutură și carne de porc, doar mâncare sănătoasă, fără grăsime, ce nu dăunează sănătății.”
Persoană religioasă, ce păstrează cu strictețe tradiția, îmi explică unele aspecte specifice, precum baticul femeilor… – lumea îi consideră poate desueți, însă la ei fidelitatea e foarte importantă, atât în ceea ce-i privește pe bărbați, cât și pe femei.
Religia și Dumnezeu sunt cele două repere majore din viața lui Ryad, după care acesta se ghidează, ,,și asta e o poveste lungă și sensibilă, care trebuie spusă separat”, consideră el.
Religia intervine până și în principiile de afaceri, persoanele musulmane neavând voie să ia credite, indiferent de natura lor, credite bancare sau împrumuturi personale: ,,Noi nu luăm credite, nu lucrăm cu dobânzi, nu dăm, nu primim, religia ne interzice.”
Ryad Almasri e un român musulman patriot
Până și patriotismul la musulmani e un sentiment profund religios. Obligația de a-ți apăra țara e un principiu spiritual sfânt, iar acum Ryad are această datorie de suflet și față de țara sa adoptivă, România, din 2004, de când a primit cetățenia română:
,,Avem multe obligații de apărare față de țara unde trăiești și unde ai nația, mulți români nu știu că noi avem fidelitate și față de țara unde am luat cetățenie, și deja sunt român: apărarea de religie, de țară, de neamul nostru și de familie sunt sacre.”
Românii, un alt fel de arabi
De altfel, Almasri găsește foarte multe puncte comune între musulmani și compatrioții săi, românii: și românii sunt familiști, oameni darnici, ospitalieri: ,,când mergi acasă la ei, te cheamă să servești ceva, hai la un pahar, hai la o farfurie, sunteți oameni prietenoși, la fel ca noi, arabii. Cine vine aici nu se simte străin, sunteți «carnicioși» la mâncare în general ca arabii, sunt multe lucruri pe care le avem în comun.” Românii în general sunt sufletiști, consideră Ryad, au suflet, și mai mult îi conduce mintea, rațiunea, la fel ca pe arabi.
Comunitatea musulmană din Cluj adună în jur de 400 de credincioși, musulmani de toate națiile, arabi, azerbaidjeni, chiar și români, care se întâlnesc în fiecare vineri la moscheea din Hașdeu, unde se face rugăciunea. Coranul e doar în arabă, iar rugăciunea se rostește în arabă, indiferent de naționalitatea credinciosului.
Țara unde trăiești, e ca nevasta: tu ai ales-o și tu ai iubit-o
Întrebat dacă îi e dor de țara natală, Almasri cade pe gânduri și răspunde printr-o poveste:
,,Este povestea așa, că țara ta natală e ca mama, tu nu o alegi pe ea; dar țara unde trăiești, e ca nevasta: tu ai ales-o, și tu ai iubit-o. Iubesc România, altfel pentru ce stau… dar acum îmi pare rău de ce se întâmplă la noi în Siria. De 4 ani, au murit până acum aproape 400 000 de persoane și nimeni nu a băgat în seamă, și avem peste 5 milioane de persoane care au fugit afară din țară, pe lângă asta mai sunt 7 milioane care au fugit în interiorul țării. Mai am încă rude în Siria, dar majoritatea deja au fugit în mai multe țări, Turcia, Egipt, Liban, Suedia, Germania.”
,,Tata Manu” și cu ,,Mama Manu” au un băiat la Farmacie în Cluj în anul IV, ce îi ajută și la fast food, afacerea de familie. În casa lor se vorbește araba, care ,,e cea mai grea limbă din lume, ca și chineza, o limbă foarte bogată și foarte largă”, dar cu toții știu și româna, pe care au învățat-o singuri: ,,limba simplă e ușor de învățat, gramatical cred că e mai grea și e o limbă care are mai multe sensuri”. Însă, dincolo de limbă, de religie, de shaormerie și de tradiție, ,,Familia Manu” e una de români mai speciali, de români-sirieni, ce aduc prin coloratura lor exotică un plus de savoare orașului.