Nu toti cercetatorii sunt de acord cu privire la utilitatea postului alimentar pentru imbunatatirea sanatatii noastre; totusi el are o traditie indelungata in istoria culturala a omenirii, semnalata inca din Antichitate si valabila pana in ziua de azi, atat in Occident, cat si in Orient.
Postul poate fi utilizat ca metoda preventiva si terapeutica pentru starile patologice legate de alimentatia necorespunzatoare, fiind in primul rand un dezintoxicant optim al organismului. In acelasi timp, permite corpului sa-si mobilizeze propriile mecanisme de aparare pentru a combate bolile, in acest timp fortele sale nefiind angajate in procesul de digestie.
Nu trebuie sa intelegem abstinenta de la mancare ca pe un medicament, ci ca pe o perioada de repaus a aparatului digestiv, ca si pentru toate celelalte aparate: aparatul circulator, aparatul respirator si aparatul renal, insarcinat cu excretia unein parti din materialele neutilizate.
In timpul acestui repaus, energia organismului poate fi angajata in procesul de dezintoxicare sau, pe parcursul bolii, in acela de vindecare; realitatea este ca organismul are resurse interne pentru a se vindeca singur, deoarece vindecarea este un proces biologic, o functie vitala ca si respiratia.
De obicei, persoana care tine post, isi da seama repede de diferenta dintre “a te simti binisor” si adevarata stare de bine. Ceea ce unora li se pare incredibil este faptul ca in timpul postului, nu simtim senzatia de foame, deoarece cerul gurii inceteaza sa mai fie stimulat atat de hrana, cat si de amintirea gustarii precedente sau de gandul la cea care ar urma.
Postul poate sa devina metoda optima pentru atingerea si mentinerea greutatii ideale, in primul rand atunci cand este foarte dificil sa-ti stapanesti foamea. Cand omul ajunge sa-si dea seama ca, tinand post, nu numai ca pierde din greutate, dat totodata castiga ca frumusete (pielea este mai stralucitoare, ochii sunt mai limpezi) si capata o energie fizica si psihica remarcabila, tinde sa se respecte mai mult, ceea ce il va face sa aiba mai multa vointa.
Odata cu restabilirea formelor trupesti, postul aduce cu sine efecte binefacatoare asupra altor mecanisme fiziologice, cum este somnul (dispare insomnia!) sau anxietatea (are un efect relaxant asupra sistemului nervos) si, in general, regleaza toate functiile corpului, inclusive digestia si activitatea intestinala.
Deseori, cand apare senzatia neplacuta de incarcare si greutate a stomacului, poate ca este momentul sa sarim complet peste una dintre mesele zilei, pentru a permite organismului sa-si regaseasca echilibrul; in cazul unei imbolnaviri reale, daca obiceiurile nu ne-ar face surzi la propriile noastre cerinte, organismul ne-ar semnala calea absistentei printr-o repulsie instinctiva fata de mancare. De fapt, se intampla de multe ori cu cei care au gripa sau febra, uneori si cu greturi, sa vrea sa respinga hrana si sa manance totusi in sila, cedand obiceiului sau insistentei familiei, care este convinsa ca hrana este necesara pentru combaterea bolii. In asemenea situatii, ar fi mult mai intelept sa asteptam ca propriul corp sa ne semnaleze nevoia de a manca, odata cu revenirea starii de sanatatate.
In rest, acelasi lucru se intampla atunci cand persoanele sanatoase tin un post mai lung; senzatia de foame este cea care determina necesitatea organismului de a relua alimentatia, si, pana cand nu se iveste foamea, putem fi siguri ca natura a asigurat din plin energia necesara ocrotirii organismului. Acest lucru il stiu bine animalele bolnave sau ranite, atunci cand isi cauta un loc ferit unde sa se odihneasca fara nici un fel de hrana.
Abtinerea de la mancare, insotita de odihna, este in mod natural o metoda excelenta de vindecare a bolilor. Sa nu trecem peste faptul ca este o arma puternica de transformare psihosomatica, adica in acelasi timp trupeasca, psihica si spirituala. Postul, in viziunea psihosomatica a stiintei moderne, este vazut nu numai ca practica de purificare a trupului, ci ca si un ajutor pentru descoperirea unor aspecte subtile ale psihicului propriu, un indrumar catre cunoasterea de sine.