Reglementarea navigației pe lacurile Tarnița și Beliș a stârnit interesul unui număr însemnat de persoane care s-au împărțit în două tabere: cei care susțin eliminarea totală a ambarcațiunilor cu motoare termice și cei care susțin că acestea trebuie să aibă și ele acces prin stabilirea unor reglementări. Dezbaterea însă a fost mai degrabă expunerea punctelor de vedere pe care cetățenii le-au transmis oricum și în scris. Nu s-au analizat argumentele pro sau contra, astfel că mulți dintre cei prezenți ar fi dorit să fie organizate și alte dezbateri înainte de a fi aprobat regulamentul.
Principalele voci care se opun ambarcațiunilor cu motor termic sunt fostul deputat Adrian Dohotaru, cel care a și adunat mii se semnături și a susținut eliminarea celor două lacuri de pe lista apelor navigabile, avocatul Radu Mititean și Gheorghe Frățilă, directorul Salvamont Cluj.
Toți trei susțin că ambarcațiunile cu motor termic poluează apa, poluează fonic iar astfel sunt mulți clujeni care nu pot să se bucure de o zi liniștită în natură.
Avocatul Radu Mititean susține că bărcile cu motor termic erau și până acum interzise pe cele două lacuri, însă posesorii de astfel de ambarcațiuni au putu cumva să coloească legea cu sprijinul autoritățior locale care nu au aplicat legea.
„Se face multă dezinformare, se vorbește emoțional se deturnează atenția. Se susține că avem nevoie de agrement, să nu interzicem naviagția. E vorba de viteză și tipul de motor. E vorba de motoare termice și viteza maximă. Interdicția există de mult doar că nu a fost aplicată. Era o portița prin faptul că lacurile erau navigabile, ceea ce nu e cazul. Era o intepretare că se poate naviga cu bărcile cu motor cu complicitatea unor autorități care au refuzat să aplice legea. Nu a fost niciodată permis, a fost doar tolerat. Unii vor să se bucure de adrenalină. Dacă am avea vreo 10 lacuri ar putea există vreo două-trei lacuri dacă pe care ar putea fi permise aceste mbarcațiuni dacă nu ar polua, dar vorbim de Tarnița un lac de mici dimensiuni pentru că dacă se merge cu viteză pentru că deranjează alți oameni. Exista si studii referitoare la poluare, chiar daca posesorii de ambarcatiuni cu motor termic nu stiu sau se prefac ca nu stiu. Nu e nimic nou, navigatia cu motor era demult interzisa doar ca autoritatile nu au aplicat pana acum legea”, susține avocatul Radu Mititean.
Adrian Dohotaru susține că din cauza acestor ambarcațiuni motorizate care sunt o minoritate, foarte mulți clujeni nu pot și ei să se bucure de cele două lacuri.
„E bine să dsicutăm acest regulament într-o viziune mai largă. Sau să ai o viziune eco turistică, plaje publice, pedalat, înot și cred că acest regulament trebuie dezbătut conform unei viziuni. Sunt mai mulți proprietari de ski jeturi și bărci cu motor, dar sunt minoritari. Dacă le oferim posibilitatea să se bucure de zonă fără zgomot mult mai mulți clujeni s-ar bucura de aceste zone. Ar trebui să fie mai multe dezbateri. Să vedem ce argumente se acceptă și care nu și ce amendamente se acceptă și ce amendamente nu se acceptă”, potrivit lui Dohotaru.
Gheorghe Frățilă directorul Salvamont Cluj susține că la fiecare verificare ce se face pe lacul Tarnița există ulei la suprafață, iar sub apă situația este și mai gravă.
„Noi avem o echipă de scafandri și periodic suntem la tarnița și am constata că există ulei cae plutește plus ce vedem sub apă. Belișul stă un pic mai bine. Nu este adevărat că nu este poluat lacul. Nu spun că uleiul este de la bărci. Am constata că există ulei care plutește pe lac. Să se clarifice care este intenția. Ce ne dorim cu aceste două lacuri. Ne dorim să fie lacuri de agrement pentru practicarea activităților fără motor sau electric și promovăm pescuitul. Cele două lacuri trebuie tratate diferit. Tarnița este sursă de apă potabilă”, a explicat Frățilă.
Posesorii și pasionații de ambarcațiuni cu motor termic au fost vocali și au prezentat o serie de motive, unele absurde, însă într-un final părerea generală a tuturor a fost că ambarcațiunile cu motor termic nu trebuie eliminate ci trebuie să se stabilească zone și intervale orare, astfel încât să aibă și ei acces pe lacuri.
Unul dintre cei mai mari contestatari ai interzicerii navigației cu bărcile cu motor termic a fost Abdul Rahim, cel care și în trecut și-a manifestat nemulțumirea față de demersurile activiștilor de mediu. Acesta chiar a încercat să argumenteze faptul că bărcile nu poluează, iar uleiul provine de la cei care se dau cu ulei de plajă și apoi intră în apă. ba chiar susține că moatoarele electrice ar fi chiar și mai poluante.
„Au habar cum functionează un motor de pe un skijet? Motorul este etanș, dacă ar curge ulei și benzină acesta nu s-ar scurge în apă. Este un motor electric este lubrifiat cu ulei, acest ajunge în lac. Nu ați făcut reguli, ați interzis. Pot fi reglementate două trei ore pe zi pentru că nimeni nu se dă o zi. În al doilea rând consumă foarte mult. Gazele de evacure nu ajung în apă,merg în atmosferă. Așa să interzicem mașinile și generatoarele de la cabană, Vreau să văd testele de apă că ar fi poluată”, potrivit lui Abdul
El a fost susținut și de alți propietari de ambarcațiuni motorizate care cer să aibă și ei dreptul să meargă pe lac, mai ales că, susțin ei, nu există infrastructura pentru ambarcațiuni cu motor electric.
Nu există studiu că poluează. Bărcile electrice sunt mai poluate pe termen lung. Limitările de viteză sunt la viteză mică, la viteze mici produc valuri care erodează malurile. Particip la concursuri cu barcă cu motor termic. Soluția bărcilor cu motor electric nu e fezabilă, nu este infrastructură și nu va fi niodată,. Nu aduce beneficii județului. Trebuie să aducem lucruri constructive turismului. Trebuie regelementări. Dacă am putea găsi un cadru prin care să se reglementeze aceste lucruri toată lumea va fi mulțumită.
Cei care sunt pasionați de sporturile nautice sunt supărați că vor rămâne fără un loc unde pot să le practice și vor trebui să se deplaseze în Moldova sau în Deltă.
Regulamentele existente nu au fost puse în aplicare de către autoritățile care trebuiau să facă acest lucru. Delta Dunării este patrimoniu UNESCO și este navigabil, dar acolo există autoritatea statului care beneficiază de radare mobile care pot demonstra cu ce viteză circulă o ambarcațiune. Apa nu a fost niciodată poluată cu hidrocarburi pentru că tehnic nu este posibil. Dorim un control permanent, limitarea vitezelor și administratorul lacului, o administrare publică privată pentru că statul nu poate gestiona, trebuie să facă culoare pentru inotatori ,pentru bărcile cu vâsle și pentru cele cu motoare termice. Toată lumea folosește motoare de ultimă generație. Sunt singurele două lacuri naviogabile din Transilvania. Va trebui să mergem în Deltă sau în Moldova să ne bucurăm de o baltă cu apă.
Problema este interzicerea ambarcațiunilor. Lumea se imparte in două tabere. Trebuie găsită o cale de mijloc pentru aceste probleme. Există diferențe foarte mari de nivel de la o zi la alta. Ce se întâmplă dacă se pune o amabrcațiune la încărcat și crește apa? Ar trebui limitată puterea ambarcațiunilor pentru a elimia problema erodării solului. Ambarcațiunile ar putea ajuta la turism. Lacul nu permite plaje publice și e greu să se amenajeze acces pentru publicul larg. Acest regulament cu împărțirea pe zone este un regulament bine gândit, dar motoarele termice trebuie permise în limita anumitor puteri.
Toată lumea trebuie să încapă în acest cadru, inclusiv această monorizare. Se pot crea culoare și pentru iubitorii acestor sporturi. Sunt motoare mai zgomotoase, dar se pot găsi ore. În alte zone din țară s-au găsit soluții. Sunt ape potabile, cum e Lacul Bicaz și se omoagiază navigația. Se poate găsi reglementarea și pentru aceste motorizări. Am evoluat de la vâsle, de pe vremea strămoșilor, la motorizări, ar fi indicat să nu revenim la plută când evoluția este foarte avansată. Sunt motoare euro 5 și 6 exact ca și la mașini.
Toate propunerile care au fost trimise de cetățeni vor fi analizate de către Consiliul Județean, iar unele dintre ele, cele care respectă legislația vor deveni amendamente la proiectul de hotărâre ce va fi dezbătut de Consiliul Județean Cluj.
„Propunerile pe care le-au formulat cetățenii vor fi analizate și în funcție de domenul de regelemntare, care reglementează strict navigația. Singura atribuție a CJ este strict de a reglementa navigația pe lac. Îmn funcție de constrângerile legilsative amendamentele pot sau nu admise. Cele admise se vor regăsi în proiectul de hotărîre celelalte vor fi regăsite pe site cu motivație pentru care au fost respinse”, a menționat Șefan Iliescu, consilier juridic în cadrul Consiliului Județean Cluj.
Iată ce prevede regulamentul care a fost pus în dezbatere publică
Având în vedere competențele atribuite consiliului județean ca urmare a faptului că cele două lacuri nu mai au calitatea de căi navigabile interioare ale României, este necesară aprobarea unor măsuri prin care să se asigure:
– protejarea sursei de apă potabilă a județelor Cluj și Sălaj;
– evitarea poluărilor accidentale cu hidrocarburi.
– desfăşurarea în condiții de siguranţă a navigaţiei, evitarea accidentelor, protejarea zonei ecologice, păstrarea liniştii pentru populaţia din zonă şi persoanele aflate la odihnă şi agreement;
– protejarea malurilor împotriva eroziunii datorate valurilor produse de ambarcațiuni;
Propunem reglementarea navigației pe cele două lacuri, după cum urmează:
Pe lacul Tarnița
Stabilirea a 3 zone de reglementare, după cum urmează:
ZONA I – care cuprinde zona situata in imediata apropiere a barajului la mai putin de 200 m pe toata latimea lacului;
ZONA II – care cuprinde zona plajelor I,II,III,IV si V la o distanta de 50 m de la mal spre interiorul lacului;
ZONA III – care cuprinde toate celelalte enclave si aductiuni, inclusiv coada lacului.
Pentru protejarea sursei de apă potabilă a județelor Cluj și Sălaj, se interzice accesul, navigarea și acostarea ambarcațiunilor și desfășurarea oricărei activități, în ZONA I. Interdicția se instituie conform prevederilor art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, întrucât la 100 m amonte de baraj, pe malul stâng al Acumulării Tarnița, este amplasat turnul deținut de Compania de Apă Someș SA., de captare a apei brute în vederea tratării.
Pentru desfăşurarea în condiții de siguranţă a navigaţiei, evitarea accidentelor, protejarea zonei ecologice, păstrarea liniştii pentru populaţia din zonă şi persoanele aflate la odihnă şi agrement, se interzice navigarea în ZONA II. Singura activitate permisă în Zona II o constituie plecarea/acostarea ambarcațiunilor de la/la ponton sau direct de la/la mal în zona plajelor (zona II), însă aceasta se va face cu viteză redusă, pentru a nu pune în pericol integritatea persoanelor aflate în apă și pentru a nu produce valuri ce pot afecta celelalte ambarcațiuni și pontoane de la mal.
Pentru protejarea malurilor împotriva eroziunii datorate valurilor produse de ambarcațiuni, se interzice navigarea la o distanță mai mică de 20 m față de acestea.
Având în vedere statutul de arie naturală protejată, pentru evitarea poluărilor accidentale cu hidrocarburi, se interzice accesul pe lacul Tarnița a oricărui mijloc motorizat care utilizează carburanți fosili, cu excepția celor aparținând exclusiv autorităților și instituțiilor publice, aflate în exercitarea atribuțiilor legale. Încălcarea obligației prevăzute la alin. (1) constituie contravenție prevăzută de art. 52 alin. (2) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, și se sancționează conform prevederilor art. 96, alin. (1), pct. 21 din același act normativ cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice.
Se interzice desfășurarea activităților de întreținere a ambarcațiunilor, deținerea oricăror materiale și echipamente, precum și desfășurarea oricăror alte activități direct pe suprafața lacului și/sau în imediata vecinătate a acestuia, dacă există riscul de scurgeri de uleiuri, combustibili, lubrifianți, detergenți și alte substanțe poluante.
Pe suprafața lacului Tarnița este permisă navigația vaselor de agrement şi sportive, precum şi a celor având ca scop deservirea populaţiei, propulsate cu vâsle, vele, pedale și motoare electrice, care respectă caracteristicile tehnice de funcţionare şi prevenirea poluării mediului şi sunt conduse de personal calificat şi brevetat pentru a presta această activitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
accesul, navigarea și acostarea ambarcațiunilor de orice fel și desfășurarea oricărei activități în ZONA I,
navigarea ambarcațiunilor de orice fel în ZONA II, cu excepția plecării / acostării ambarcațiunilor,
încălcarea interdicțiilor prevăzute la art. 9,
plecarea / acostarea ambarcațiunilor de la / la ponton sau direct la mal în zona plajelor (zona II) fără a reduce viteza,
navigarea la o distanță mai mică de 20 m față de maluri,
Pe lacul Fântânele
Având în vedere statutul de arie naturală protejată, pentru evitarea poluărilor accidentale cu hidrocarburi, se interzice accesul pe lacul Fântânele a oricărui mijloc motorizat care utilizează carburanți fosili.
Pentru desfășurarea navigației în condiții de siguranță, se stabilesc următoarele reguli:
a) Pe tot cuprinsul navigabil al lacului Fântânele, ambarcatiunile de orice fel au obligatia să reducă viteza până la limita evitării oricărui accident.
b) Navigația se va desfășura în așa fel încât malul cel mai apropiat al lacului să se afle pe partea dreaptă, în sensul de deplasare al ambarcațiunii.
c) Schimbarea sensului de deplasare sau traversarea lacului se face numai în condiții de siguranță a navigatiei și fără a perturba buna desfășurare a altor activități.
d) Navigația a două ambarcațiuni motorizate în același sens se va face respectând o distanță de minim 250 m între acestea.
e) Este interzis să se lase a ieşi în afara bordurilor ambarcațiunilor, obiecte care ar putea să reprezinte un pericol pentru siguranţa navelor, a materialelor sau instalațiilor plutitoare sau a instalaţiilor aflate pe calea navigabilă sau în vecinătatea ei.
Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, se aduce la cunoştinţa publicului Proiectul de hotărâre privind aprobarea regulamentelor de navigație pe lacurile Tarnița și Fântânele, precum și a unor măsuri necesare pentru punerea acestora în executare.