Fermierii clujeni care au avut inspiratia sa cultive catina pot obtine un profit de 20.000 de euro la hectar. Andrei Miklosi, in varsta de 40 de ani, a pus pe picioare o astfel de ferma, langa Gherla, iar de un an a scos si linia de productie Natur&Line. Uleiul si siropruile din catina alba ajung sa fie vandute in strainatate.
Andrei Miklosi a reusit, din 2008, sa puna pe picioare o plantatie de 11 hectare de catina alba langa Gherla, iar intre timp a deschis si o linie de procesare. Ferma a pornit dupa ce Miklos, care are un Masterat in Horticultura, a dezvoltat o planta femela denumita Miki care se gaseste in Catalogul Soiurilor din Romania din anul 2011, dar si alte doua soiuri in cercetare si in curs de omologare – Keri si Eros . Acum, pepiniera de catina a clujeanului a ajuns la 40.000 de fire.
Din 2013, el a pornit intr-o fabricuta din Gherla si procesarea fructelor de catina alba ecologice, sub brandul Natur & Line, oferind o linie de produse diverse, de la ulei de catina, gem de catina sau sirop de catina.
Cea mai mare parte din cultura de catina alba este in conversie ecologica, in anul trei de productie. Anul acesta, la ferma lui Miklosi productia a fost mica, de doua tone, pe o suprafata e sase hectare de teren.
Afacerea este una de familie, si a pornit dupa ce Andrei Miklosi a reinvestit banii pe care i-a facut cu o firma de turism. Pana acum, nu a reusit sa acceseze fonduri europene, insa barbatul se arata multumit de rezultatele obtinute.
O buna parte din produse, peste 60%, sunt vandute in Ungaria, Austria, Germania, Polonia, Elvetia, iar restul produselor ajung in farmaciile si magazinele naturiste din tara.
Fiind o afacere de familie, la linia de procesare din Gherla lucreaza toti membrii familiei Miklosi, iar la culesul fructelor lucreaza cu angajati platiti cu ziua.
“Terenul se praseste mecanic, iar cele mai mari costuri le implica recoltarea. Din fericire, am achizitionat un utilaj pentru recoltare. In schimb, avem probleme cu apa, ne concentram pe irigare, insa avem o problema cu sursa de apa, trebuie sa foram la 180 de metri un put, pentru a ne pastra numarul de plante”, spune Andrei Miklosi.
In fiecare an, clujeanul a reinvestit profitul scos in retehnelogizare. Am cultivat si cultura ecologica si dorim sa ecologiyam si restul.
“Investita a fost facuta din surse proprii, tot ce inseamna parc, utilaje, retehnologizare si procesare. Am fi dorit sa accesam fonduri europene, dar au fost blocate dosarele”, spune acesta.
In ceea ce priveste profitul, Andrei Miklosi spera sa isi recupereze investitia in urmatorii 3-4 ani.
“Pe rod, in anul cinci, vom avea o productie de 13-14 tone pe hectar in conditie de cultura ecologica. Nu cultivam catina in sistem conventional. Si, bineinteles, sistemul de irigare da mai mult. Kilogramul de fruct este 10 lei, cu TVA. Procesat, are o valoare dubla”, explica el.
Pe langa profitul financiar, familia Miklosi are si o alta satisfactie, aceea ca oamenii isi intaresc sistemul imunitar cu ajutorul produselor din catina alba. Totusi, spune el, in Romania inca nu avem consumatori de catina educati.
“De un an procesam catina si vedem ca oamenii sunt interesati de produs, dar inca nu este acel cult, de a o trata ca planta homeopata, pentru sistemul imunitar. In Romania inca nu s-a ajuns la aceasta cultura. Ne folosim de diverse targuri de prezentare, unde avem ocazia sa explicam cumparatorilor la ce folosesc produsele noastre”, spune el.
Start-up cu 40.000 de euro
Pe acelasi drum a pornit si Aurel Morocazan. In varsta de 32 de ani, barbatul de langa Gherla luat exemplul acestei culturi, dar mai ales a produselor din catina, din Germania.
Sofer fiind, Aurel Morocazan a calatorit mult si a vazut ca nemtii, de exemplu, folosesc orice particica din aceasta planta miraculoasa. In 2011, a inceput sa cumpere teren in comuna Sanmartin, in total sapte hectare, pe care l-a plantat cu arbusti de catina. Acum, 80% din puieti sunt prinsi, dar pana sa ajunga aici barbatul a testat mai multe soiuri, unele cumparate din pepiniere, care nu au rezistat, insa.
“Fiind plecat in Germania, am pornit de la o idee de neamt: ei lucreaza si fac orice din catina – din fruct se fac uleiuri si gemuri, din resturi se face crema. Ei o prelucreaza 100%. Noi de ce nu am putea?”, se intreaba el.
Asa ca a reusit sa acceseze 40.000 de euro pe Masura 112, iar acum se afla in stadiul de a incasa a doua transa de bani.
Dupa trei ani, ferma din localitatea Mahal nu a ajuns, inca, la productie, iar banii au fost investiti, pana acum, in utilaje agricole si cultivarea pamantului.
Dar greutatile prin care trece fermierul nu sunt de neglijat: este nevoit sa isi pastreze, in continuare, locul de munca pentru a se intretine, pana la prima productie. Apoi, spune el, cu ctina se lucreaza greu, iar mana de lucru este greu de gasit. Ajutoarele nu sunt nici ele mari. Subventia la hectar, fiind zona defavorizata, este 300 de lei pe hectar, la care se adauga subventia pentru cultura ecologica.
“Anul viitor speram sa avem prima productie. Cat priveste vanzarea catinei, am fost contactati de o firma din Germania, dar nu putem face un contract cu ei, deoarece nu stim ce cantitate vom produce”, spune el.
In judetul Cluj, culturile de catina sunt tot mai numeroase in ultimii ani. O statistica a Directiei Agricole Cluj arata ca aproape 40 de hectare de teren sunt cultivate cu aceasta planta.
Foto: stiriagricole.ro, opiniabuzau.ro