„Programul de modernizare a piețelor agroalimentare a demarat în anul 2006, prin construirea a 3 hale agroalimentare, pe amplasamentele piețelor Zorilor – cartierul Zorilor, Hermes – cartierul Gheorgheni și Flora – cartierul Mănăștur”, conform site-ului Primăriei Cluj-Napoca.
„Comercianţii din pieţele administrate de municipalitate sunt obligaţi sa marcheze produsele după originea lor cu cartonașe “Produs românesc”, respectiv “Produs din import”.
În acest fel, primăria dorește să se asigure că cetăţenii care cumpără din aceste pieţe cunosc originea legumelor şi fructelor pe care le achiziţionează şi nu mai cumpără “roşii olteneşti” care au intrat prin Vama Borş, sau “căpşune de Satu Mare” care au avize de expediere din Turcia.
Nesemnalizarea corectă a produselor în funcţie de originea lor se sancţionează de către administraţia pieţelor cu puncte de penalizare şi amendă de 500 de lei.
Primaria asigură în fiecare piaţă mese de referinţă pentru comercializarea produselor cu cel mai mic adaos faţă de preţurile comunicate zilnic de către SC Centrul Agro Transilvania SA Cluj”, putem citi pe același site al Primăriei.
Lucruri însă nu stau chiar așa, ci tocmai invers, după cum am arătat în materialul de ieri, în care un producător local arată faptul că, în ciuda declarațiilor pompoase ale Primăriei, de fapt în piețele municipalității sunt descurajați producătorii locali, care sunt amendați chiar și pentru abateri fictive, în timp ce bișnițarii sunt favorizați și sunt folosiți ca informatori, contra producătorilor locali.
Prețurile de referință, de asemenea, îi favorizează doar pe bișnițarii care își permit să se încadreze în acest mercurial care le permite să facă profit, dat fiind faptul că ei nu au costuri de producție. Producătorii, în schimb, datorită costurilor mari de producție, sunt nevoiți să își vândă marfa mai bună – și mai scumpă – în alte piețe, așa că în piețele Primăriei, datorită prețurilor de referință, ajunge doar marfă de calitate inferioară, care îi alungă pe cumpărători.
Pentru că bișnițarii sunt favorizați, clujenii care trec pragul piețelor Primăriei nu mai pot cunoaște originea legumelor și fructelor pe care le achiziționează, cumpărând „roșii oltenești” de la bișnițarii cu certificate de producător doar pe hârtie, de la intermediarii care cumpără marfă de unde e mai ieftin pentru a o vinde la Cluj mai scump.
Dar, despre întreaga încrengătură de relații și abuzuri din piețele Primăriei veți putea citi mai pe larg în materialele ulterioare.
Piața Flora – 72 de producători agricoli pe hârtie, de fapt doar 6-7 producători adevărați
Piața Flora este una dintre primele piețe intrate în „programul de modernizare a piețelor agroalimentare”. De pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca aflăm că „hala oferă legume și fructe proaspete, atât indigene, cât și din import, citrice, flori, de la 72 de producători agricoli și 31 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate”.
Aceste informații sunt însă infirmate de către Adriana Turc, un adevărat producător agricol care își comercializează produsele și în Piața Flora și care a declarat pentru Ziar de Cluj:
„Se face protecție socială pe spatele producătorilor adevărați! În piața Flora, probabil, suntem vreo 6-7. În rest, toți sunt producători, dar doar pe hârtie! Nu mi se pare normal și logic ca tu, de pe 70 de arii, că există în Piața Flora o stimată doamnă, care e un mare producător, stă în Cluj, habar nu are cum se cultivă, de pe 70 de arii vinde 365 de zile! Domnule, când lucrezi? Pentru că eu lucrez și duminica și noaptea! Asta stă acolo, de dimineața până seara, o știe toată lumea, inclusiv șefii piețelor, toată lumea o știe, dar este protejată! Pentru că de acolo se obțin informațiile! Și pentru asta… ca să vedeți, că peste tot sunt buni informatorii! Pe ei cu ce îi ajută? Îi ajută, pentru că, eliminându-mă pe mine, ca producător, mai eliminând pe altul, tot producător adevărat, ajung câțiva de fac ei legea în piață!”
Așadar, Primăria Cluj Napoca afirmă că în Piața Flora își comercializează produsele 72 de producători agricoli, în timp ce un producător agricol și comerciant din Piața Flora declară că sunt doar 6-7 producători, restul fiind producători doar pe hârtie, bișnițari cu certificate de producător obținute într-un mod, evident, în contradicție cu legea. Numai că oamenii legii închid ochii, conform declarațiilor Adrianei Turc, și, deși cunosc situația, evident, ieșită din cadrul legal, se fac că nu știu și nu văd, ajungând astfel bișnițarii să facă legea în piețele Primăriei, tolerați de cei care ar trebui să aplice legea, din motive evidente.
Înăuntru bișnițarii fac legea, afară boschetarii
Peste drum de Piața Flora se află Centrul Comercial Flora, în gangul căruia, de la intrare, te întâmpină, chiar de dimineața, mese pline de sportivi care trag din greu de halbere.
Cu o asemenea atracție în zonă, nu este de mirare că în preajma pieței s-a aciuat și un grup de boschetari, de care riveranii și vânzătorii din Centrul Comercial se plâng că fac mizerie și scandal în mod permanent.
Boschetarii fiind deosebit de agresivi, oamenii deranjați se plâng „pe silențios”, „să nu ne audă, să nu se ia de noi”. Poliția Locală, de asemenea, probabil că se teme de boschetari, din moment ce nu ia măsuri eficiente pentru a readuce această zonă în Clujul civilizat pe care cu toții ni-l dorim.