Persoanele cu dizabilităţi îşi găsesc mai greu de lucru. Unele, foarte greu. Spre deosebire de ţările mai dezvoltate şi mai “deschise la minte”, în România, dacă sunt angajaţi, cei cu diverse grade şi tipuri de handicap sunt ţinuţi ascunşi.
Constantin, un cititor Ziar de Cluj, ne-a povestit cât de greu îi este să îşi găsească un loc de muncă. Se poate deplasa, dar mai greu. Are o orteză la un picior şi este încadrat în grad II de handicap.
“Oare când o să aduceţi în discuţie angajările în instituţiile publice a persoanelor cu dizabilităţi? Eu îmi caut de lucru de ceva vreme şi nu mi-am găsit, iar conform legii 448/2006 privind angajările persoanelor cu dizabilităţi, autorităţile publice au obligaţia să angajeze persoane cu dizabilităţi”, ne spune Constantin.
Dauer este olandez şi are o firma de peisagistică. Pentru el este o mândrie că toţi clienţii săi sunt primiţi şi serviţi cu cafea, ceai sau apă de către un tânăr cu sindrom Down. Acolo, în Olanda, toţi tinetii cu nevoi speciale, toate persoanele cu dizabilităţi, de orice fel, care pot lucra sunt încurajate să o facă şi majoritatea angajatorilor au posturi sau adaptează posturi, pentru a le da ocazia să se integreze.
În România, inclusiv la instituţiile de stat există probleme în încadrarea persoanelor cu dizabilităţi. La companiile private, în special la cele cu capital sau management străin sau şcolit în străinătate găsim posturi speciale pentru persoanele cu dizabilităţi.
Din pură curiozitate jurnalistică, am întrebat la Consiliul Judeţean, la Prefectura şi la Primărie câte persoane cu dizabilităţi au pe statele de plata.
În cadrul Instituţiei Prefectului- judeţul Cluj este angajată o persoană cu dizabilităţi. Această este personal contractual, are handicap permanent şi grad de handicap accentuat.
În cadrul forului administrativ judeţean este angajată o singură persoană care deţine un Certificat de Handicap, iar aceasta este încadrată la nivelul Serviciului Logistic.
La primărie lucrează 9 persoane cu dizabilităţi, toate accentuate şi permanente. Acestea ocupă diverse funcţii, publice sau contractuale, la mai multe servicii şi direcţii din instituţie:
– un inspector(funcţie publică) la Biroul învăţământ, cultură, culte, sport şi societate.
– un consilier(funcţie publică) la Serviciul administrare spaţii terenuri
– un administrator(funcţie contractuală) la Serviciul administrare hale şi pieţe
– un îngrijitor clădiri(funcţie contractuală) la Serviciul evidenţă miljoace fixe şi achiziţii materiale
– muncitor calificat(funcţie contractuală), două persoane la Serviciul evidenţă miljoace fixe şi achiziţii materiale
– un poliţist local (inspector, funcţie publică) la Direcţia poliţia locală, Serviciul evidenţă persoanelor, baze de date şi relaţii publice
– referent(funcţie publică)- două persoane la Direcţia poliţia locală
Nu doar la deschiderea spre a oferi locuri de muncă decente persoanelor cu dizabilităţi mai avem de muncit, ca naţie. Ci şi la a le respecta drepturile. Locurile de parcare destinate persoanelor cu handicap sunt ades folosite de cei fără probleme de sănătate.
