V-au uimit reacțiile liderilor partidelor politice din Cluj cu privire la cea de-a 29 ediţie a Universităţii de Vară şi a Taberei Studenţeşti de la Băile Tuşnad? Ori ați rămas surprinși de lipsa reacției în acest sens? Oricum, se spune că ”tăcerea” face parte dintr-o politică asumată la nivel central: lipsa de reacție. Să ne prefacem că nimic nu s-a întâmplat. Aceeași atitudine este reprodusă și în Cluj-Napoca: nu e în județul nostru, nu ne privește. Mai scriu ziarele cum că la această reuniune a participat și premierul ungar, Viktor Orban. Și ce dacă comunitățile se asmut între ele din cauza declarațiilor cu caracter populist ale unor lideri politici?
Imaginea pe care PSD Cluj o contrapune declarațiilor sforăitoare ale lui Viktor Orban este cea din Munții Țebei, adică a legendarului strămoș Avram Iancu. Oricum, PSDragnea este la cheremul UDMR, iar UDMR nu mai reprezintă decât o filială a Fidesz.
Ofensiva maghiară este cât se poate de consecventă și este fundamentată pe un proiect apărat prin toate capitalele importante, de la Bruxelles la Washington. În plus, după cum mai sublinia Ziar de Cluj, UDMR a înfiinţat un fond de solidaritate unde fiecare membru poate dona sume de bani pentru sprijinirea financiară a primarilor Uniunii condamnaţi de instanţe să plătească amenzi pentru neîndepărtarea steagului Ţinutului Secuiesc arborat pe clădirile instituţiilor.
În plus, preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, Nemeth Zsolt, declara miercurea trecută la Băile Tuşnad, la lucrările Universităţii de Vară, că proiectul european trebuie să dea un răspuns corect problemei Trianon.
Sâmbătă, prezent în cadrul celei de-a 29 ediție a Universității de Vară de la Băile Țușnad, Viktor Orban declara:
”România a intrat în urmă cu o sută de ani în epoca modernă. Înţelegem că, din punctul lor de vedere, este un moment de sărbătoare, dar îi rugăm să ne înţeleagă că din punctul nostru de vedere nu avem ce sărbători. România modernă nu ştie de 100 de ani ce să facă cu cei peste un milion de maghiari care trăiesc aici”, a afirmat premierul ungar.
Viktor Orban pășește nestingherit pe teritoriul României și reevaluează în mod singular și unidimensional politica UE în privința sancțiunilor aplicate Rusiei ori aduce acuze României și discreditează ideea Centenarului. Dacă jurnaliștii nu ar atrage atenția asupra prezenței sale, probabil că vizita sa ar rămâne neobservată. Iar aceasta deoarece și autoritățile din București închid ochii și se prefac că nu văd jocurile politice care au loc chiar pe teritoriul României.
UDMR este absentă din viața comunității maghiare sau reprezintă, mai degrabă, interesele FIDESZ.
Politica României este, în mod evident, una defensivă.
Declaraţiile oficiale sunt rezervate și vin ca urmare a presiunii publice şi a întrebărilor nedorite care sunt, totuși, lansate în spațiul public. Cum înțeleg politicenii români să răspundă acestor provocări? Dar liderii partidelor politice din Cluj? Tăcerea este singurul răspuns, singura formă de reacție ce poate fi interpretată ca un răspuns lipsit de maturitate.
Chiar dacă comunitatea maghiară și cea românească au învățat să conviețuiască în mod pașnic, iar temele abordate în cheie populistă de către diverși lideri politici nu fac decât să învrăjbească o colectivitate.
Că tot veni vorba despre Centenar. Cum abordează municipalitatea clujeană această temă? Prin celebrare. Prin ”circ”. Cu bere și cârnați.
CITEȘTE ȘI: Pâine și Circ de 600.000 de lei pentru clujeni!
Extremismul și naționalismul merg mână-n mână. Fenomenul este alimentat prin intermediul declarațiilor populiste. Dincolo de aceste aspecte, Budapesta a creat prin decret guvernamental instituţii de comemorare și gestionare a memoriei (precum Institutul de cercetare Veritas), iar unul dintre obiective se referă la Trianon și consecințele acestuia.
De asemenea, în mod unilateral, Budapesta a oprit proiectul european al conductei BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria) care urma să aducă gaz în Austria. Iar acum, în urma declarațiilor oficialilor maghiari, vina îi aparține Bucureștiului.
Dincolo de tăcerea Bucureștiului, uimitoare rămâne și lipsa de atitudine a liderilor politici clujeni. Până la urmă, este binecunoscută mișcarea în reluare a ardelenilor. Că nu ne mai uimește reacția politicienilor din Capitală este de la sine înțeles. Distanța dintre București și Cluj este considerabilă, după cum și necunoașterea adevăratelor probleme și necesități cu care se confruntă capitala Ardealului.
Dar să ai o comunitate maghiară de peste 15% și să nu avem nici o abordare constructivă a relațiilor dintre români și maghiari, acest aspect este simptomatic. Din contra, tăcerea nu poate fi decât găunoasă și dovedește lipsa de conținut a viziunii reprezentanților partidelor politice din Cluj.
În definitiv, aici conviețuiesc românii și maghiarii, iar declarațiile compromițătoare la adresa UE sau a României, care au fost lansate la Țușnad, ar fi meritat adoptarea unor atitudini publice care să demonstreze că două comunități pot trăi laolaltă și nu se lasă antrenate în nici un fel de derapaje politice care ar putea pericilita buna înțelegere a comunităților din Cluj.
Singura formă de ”colaborare” pe care au găsit cu cale să o adopte consilierii locali se referă la consensul în privința cheltuirii banului public, adică a celor 600.000 de lei pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri.
Unanimitate să fie. Pe banii ”lor”, merită și clujenii o porție de ”circ”.
Disensiunile nu merită atenție, oricum România nu are nici un Proiect de Țară. Partidele politice din Cluj-Napoca tac și ele mâlc. Dacă Bucureștiul nu dă nici o ”directivă”, nici în Cluj-Napoca nu există lideri cu ceva ”cojones”…