Un raport al Comitetului European al Regiunilor nominalizează Clujul pe harta modelelor de bune practici europene în proiecte cu impact asupra schimbărilor climatice. După cum declară primarul Emil Boc, Clujul este un oraș tot mai verde. Doar că realitatea nu este chiar atât de roz. Doar faptul că România riscă infringementul pentru nivelul ridicat de poluare din Cluj este un exemplu că ”verdele” trâmbițat de primarul Boc este cam palid.
”Clujul apare pe Harta E.U. Green Deal datorită proiectelor cu finanțare europeană de modernizare a flotei de transport public, investițiilor în autobuze electrice și strategiei de a avea o flotă de transport în comun integral electrică. De asemenea, Cluj-Napoca e recunoscut în harta proiectelor locale care contribuie la un impact climatic pozitiv prin faptul că devine un oraș din ce în ce mai “verde”, susține primarul Boc.
Ziar de Cluj vă prezintă doar patru motive pentru care Clujul nu doar că nu devine din ce în ce mai verde, dar chiar devine tot mai gri de la poluare, noxe și betoanele care înlocuiesc spațiile verzi
Transportul alternativ, un eșec la Cluj-Napoca
Chiar dacă se laudă cu primele autobuze electrice din țară, celelalte mijloace de transport alternative nu beneficiază de aceeași atenție. Municipalitatea mai mult mimează faptul că încurajează folosirea mijloacelor de transport alternative precum bicicleta sau trotineta. Pistele de biciclete din oraș sunt puține și prost amenajate, fără a exista o conexiune între ele. Trotinetele ”au aterizat” la Cluj-Napoca și au acaparat orașul. În lipsa unei infrastructuri, acestea au ocupat trotuare, străzi și parcuri. În actualul context epidemiologic se vede mult mai puternic lipsa unei infrastructuri care să încurajeze transportul alternativ. Iar aici transportul public, mândria lui Boc nu reprezintă o alternativă sigură.
”Când se vor lua măsuri pentru extinderea pistelor de biciclete? În plină pandemie orașele smart din vestul Europei încurajează transportul activ (adică: mersul pe jos, utilizarea bicicletei și a trotinetei) nu transportul public. Când o să ajungă și această problemă pe agenda publică: Piste de biciclete (atenție! separate de benzile de autobuz) care să lege zonele metropolitane de centrul orașului?”, se întreabă un clujean.
Cluj-Napoca, printre cele mai poluate orașe din țară
În luna iulie, Comisia Europeană avertiza România că riscă să ajungă în situația de infringement din cauza poluării excesive din Cluj-Napoca și alte patru orașe din țară. Nivelul ridicat de dioxid de azot și calitatea redusă a aerului din cauza poluării în cazul municipiului Cluj-Napoca, dar și a altor patru orașe din țară, precum Timișoara, Brașov, Iași și București au adus România în situația de infringement. Comisia Europeană a inițiat procedura de punere în întârziere pentru o perioadă de 4 luni în cazul acestor orașe, ceea ce echivalează cu deschiderea procedurii de infringement: dacă în acest răstimp România nu va reuși să adopte măsuri de urgență, atunci vor fi aplicate penalități.
Oraș plin de mașini și de betoane
Orașul tot mai ”verde” trâmbițat de Emil Boc este de fapt un oraș sufocat de mașini, multe dintre ele poluând excesiv. Adesea Boc se plângea de faptul că eliminarea taxei de primă înmatriculare a transformat România și implicit Clujul într-un cimitir al rablelor din Europa. Mașinile ocupă străzi, trotuare și uneori puținele spații verzi. Clujul încă nu își permite să interzică accesul mașinilor nici măcar în zona centrală deoarece nu există o centură care să preia traficul.
Cand afirmati “ un oras din ce in ce mai verde” la ce anume va referiti? Mie mi de oare un oras din ce in ce mai aglomerat si mai poluat. V-as ruga sa detaliati asta cu din ce in ce mai verde.
Străzile recent modernizate din zona centrală parcă sunt un omagiu adus betoanele. Puținii pomi plantați se pierd și se usucă printre betoane așa cum Ziar de Cluj a semnalat adesea. De altfel și clujenii se plâng de cantitatea mare de betoane care apare în toate zonele proaspăt renovate.
Ar fi bine, in spiritul “verde”, sa modificati pe ultima suta proiectul Parcului Operei. Ar fi mare pacat ca orasul sa isi dea cu stangul in dreptul, taind arbori maturi si diversificati (dovediti cu absorbtie mare de CO2, printre alte beneficii) pentru a pune artari si pavaj de piatra cu nemiluita.
Colectarea selectivă, proiect eșuat
Oricât de oraș de cinci stele vrea Boc să creadă că este Clujul, colectarea selectivă este deficitară încă. Fie clujenii nu vor să se adapteze, fie firmele de salubritate nu vor să își bată capul cu colectarea selectivă și adună toate gunoaiele în aceeași mașină. Ziar de Cluj a atras atenția adesea asupra faptului că la Cluj colectarea selectivă este încă departe de a fi un proiect de succes la Cluj-Napoca.
Acestea sunt doar patru motive care demonstrează că orașul Cluj este încă departe de a fi din ce în ce mai verde. De fapt, traficul, poluarea, lipsa infrastructurii pentru biciclete și eșecul colectării selective sunt cele mai grave probleme pe care administrația Boc încă nu a reușit să le rezolve. Din exterior Clujul pare poleit cu aur, însă la o privire mai atentă încă sunt probleme grave care trebuie rezolvate pentru a ajunge la titlul de oraș de cinci stele pe care il trâmbițează Boc.
