Din oras

Partizanii cautati la Palatul Copiilor sunt de fapt la Bistrita. Ieri s-au gasit ramasitele celor cinci tovarasi ai lor ucisi la Bistra in 1949

Dupa cautari zadarnice indelung mediatizate fosta pivnita a Securitatii de la Palatul Copiilor, niste documente de la CNSAS au scos la iveala ca acestia au fost executati in judetul Bistrita Nasaud. De asemenea, dupa sase ani de cautari, specialistii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), alaturi de istorici si arheologi de la Cluj, Turda si Alba Iulia au reusit sa identifice ramasitele celor cinci membri ai gruparii anti-comuniste conduse de Nicolae Dabija ucisi in Apuseni in 4 martie 1949.

Dupa 65 de ani in care au zacut intr-o groapa de cartofi din fosta tabara anti-comunista de la Bistra, cele cinci victime care au cazut aici in dimineata zilei de 4 martie 1949 au fost gasite. 

„Erau ingropate undeva in perimetru si, pe baza marturiilor contemporanilor, avand o localizare aproximativa am inceput ieri cautarile si am gasit groapa. Avem confirmarea ca osemintele se afla acolo. Practic, groapa in care ei au fost ingropati este groapa de alimente, un fel de magazie unde isi tineau cartofii si legumele cei din tabara. Acel spatiu a devenit cavou, pana acum, cand i-am gasit”, a precizat istoricul Gheorghe Petrov, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT).

Maine, osemintele vor fi extrase din groapa in prezenta Parchetului Militar. 

„Erau doi soti, Maier Iosif si Maier Elena, din Teius, mai era Decean Petru din Mihalt, Cigmaian Ioan din Gelmar, actualul Geoagiu si mai era Mitrofan Lucian, din Alba Iulia. Ei intrasera in gruparea maiorului Dabija, o grupare de partizani organizata dupa criterii militare, cu regulament, juramant si tabara permanenta. Era vremea cand lumea visa ca vin americanii, iar ei incepusera sa se organizeze. Si-au facut aici un punct permanent urmau, in conceptia lor, sa vina foarte multa lume sa li se alature. In schimb, din pacate, totul a durat foarte putin, pentru ca autoritatile au luat masuri drastice impotriva lor. Au organizat ambuscada si, in 4 martie, s-a intamplat ce s-a intamplat”, a rezumat specialistul clujean.

In momenul in care Securitatea a atacat, in tabara erau 22 de oameni. Imediat dupa ce au aflat de existenta lor in zona Bistrei, in cateva zile au luat masuri si au facut totul posibil, au concentrat aici trupe si i-au inconjurat. 

„Locul l-au aflat tot de la unul de-al lor, Tihut Avram pe care l-au prins cand mergea dupa alimente si l-au torturat la Biroul de Securitate din Campeni si pana la urma l-au folosit si drept calauza”, a adaugat Petrov. 

Doi dintre oamenii din tabara se pare ca erau tradatori, infiltrati de catre regiunea de Securitate de la Cluj si cea de la Sibiu. Acestia au fost deconspirati, tradarea lor a ajuns sa fie cunoscuta la nivelul organizatiei si urmau sa fie judecati la nivelul acesteia in zilele urmatoare. 

„Cinci au cazut morti, cei pe care i-am gasit acum. Noua au cazut prizonieri, au fost arestati si sase au scapat cu fuga. Mai tarziu insa toti au fost arestati si ucisi. Scapase inclusiv maiorul Dabija. A fost prins in 22 martie 1949, judecat, condamnat si executat la Sibiu, in 28 octombrie 1949. Alti doi au cazut in lupte in alta parte, in Apuseni, nu departe de aici. Toti au sfarsit prost, nimeni nu a supravietuit, au murit ori condamnati la moarte, ori ucisi in contruntari armate. Prizonierii au fost condamnati la ani grei de inchisoare, munca silnica pe viata, dar, cativa dintre ei, prin dispozitia Securitatii si contrar sentintelor judecatoresti, au fost scos din penitenciare si executati”, a explicat istoricul. 

Din aceasta grupare fac parte si cei cautati printr-o actiune foarte mediatizata de cautare a ramasitelor la subsolul Palatului Copiilor, in 2010. 

Foto: ziuadecj.realitatea.net

„O parte din cei 13 morti sunt chiar cei care au cazut aici prizonieri. Oricum prin sapatura aceea la palat, fosta pivnita a Securitatii, s-a demontat legenda aceea urbana cu ingropatii in subsol. Pe baza unui document pe care l-am gasit la CNSAS rezulta ca ei au fost executati undeva pe teritoriul judetului Bistrita Nasaud, o parte prin impuscare, o parte din strangulare. Urmeaza sa vad cum pot da de urma lor, dar e foarte dificil”, a subliniat Petrov.

Pe langa istoricul de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, echipa de la sapaturi este formata din arheologi si istorici de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunismului si din colaboratori de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, reprezentat de directorul Gabriel Rustoiu, Paul Scrobota de la Muzeul de Istorie din Aiud si Horatiu Dobrota de la Muzeul de Istorie din Turda. 

Nu se intampla des ca ramasitele cautate sa fie gasite atat de rapid. 

„E un caz pe care eu il instrumentez de prin 2009. Abia dupa 6 ani de umblat pe coclauri, prin satele de pe Valea Ariesului si nu numai, strangand informatie, urcand de cateva ori aici, la Cota 1.200 cu diversi martori care puteau sa imi arate un loc aproximativ, abia acum am avut curajul sa imi organizez actiunea asta. Din fericire, s-a terminat cu succes. Va dati seama, e o loterie treaba asta! E o loterie sa cauti morminte, fara semne sau vreun indiciu. Trebuie sa ai si noroc”, a marturisit specialistul. 

Nu este o situatie obisnuita, iar felul in care au gasit ramasitele celor cinci indica o mare drama. 

„E un caz atipic. E o inmormantare care nu respecta absolut nimic. Au fost luati ca niste bolovani si aruncati in groapa, o groapa care era sapata pentru un alt scop. Initial au vrut sa ii ingroape pe toti pe unul dintre priciurile dintr-un adapost semi-ingropat, pe care ei si le facusera pe aici, ale caror urme se mai pastreaza si acum. Nu au reusit sa pravaleasca tavanul, confectionat din trunchiuri de brad, si atunci, au decis sa ii bage, pur si simplu, in groapa de cartofi. Groapa unde tineau ei legumele, asa cum se mai practica si acum la tara, sapata in gradina, unde isi tin varza taranii peste iarna. Groapa aia le-a devenit mormant, pentru 65 de ani, pana astazi”, a descris Petrov. 

A fost o adevarata aventura si identificarea rudelor celor cautati. 

„Am umblat mult sa le gasesc la fiecare in parte urmasii. Una din surorile lui Decean Petru din Mihalt a fost cu noi la sapaturi. Din cei sapte frati ai celui din Alba Iulia mai traieste unul, iar cel din Gelmar mai are un nepot. Sotii Maier din Teius mai au ceva rude indepartate. La initiativa institutului, scheletele vor fi analizate la Medicina Legala, cel mai probabil la Cluj. Dupa ce li se va face analiza antropologica si examen medico-legal vom face demersuri ca ei sa fie re-inhumati In Cimitirul Eroilor din Alba Iulia si, daca va fi posibil, li se vor face si funeralii nationale. Eu cred ca merita asta”, a explicat clujeanul. 

Procedura prevede ca osemintele sa fie supuse unor analize antropologice, plus examenele de medicina legale. 

„E o harababura in groapa: cinci oameni care au fost aruncati, inghesuiti unul intr-altul, cinci cadavre, au ajuns greu de identificat dupa ce au putrezit si s-a lasat pamantul. Oricum, au fost deasupra, nu au avut nici 60 de centimetri de pamant peste ei. Acea groapa de provizii avea un acoperis in doua ape, iar acela a fost pravalit peste trupuri, s-a aruncat sumar cateva brazde de pamant deasupra si au mai completat ceva tarani care au trecut in primavara lui ’49 pe aici, pentru ca se vedeau inca acele cadavre in putrefactie. Asta a fost toata povestea cu groapa. Nu cred ca se va mai pune problema examenului ADN pentru ca toti vor fi reinhumati, cel putin asta vrea sa realizeze institutul si nu cred ca va fi contestat de nimeni, mai ales ca si urmasii pe care i-am contactat sunt de acord ca saracii oameni sa isi doarma somnul de veci impreuna, asa cum a fost si pana acum, dar nu aici in varf de munte, ci intr-un loc marcat, cu slujba religioasa si un monument pe care il merita”, a explicat specialistul clujean.

Dupa toate probabilitatile, este ultima actiune de cautare a ramasitelor unor persoane ucise de comunisti demarata de IICCMER in acest an. 

„Este extrem de dificil, e nevoie de saptamani si luni de pregatire ca sa ajungi la cautare in teren. Mai ales in conditiile de dupa cateva decenii, cand nici macar matorii care au fost contemporani cu evenimentele nu mai sunt de gasit, pentru ca mai traiesc din ce in ce mai putini. De pilda, unul dintre cei care mi-a indicat locul de acum, a si murit, bietul, in 2012. Trebuie sa ai mare noroc si mare daruire ca sa duci totul la indeplinire”, a mai spus acesta.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *