Amenajarea Parcului Est (care cuprinde întreaga zonă a celor trei lacuri din cartierele Gheorgheni și Între Lacuri) este un proiect pe care grupul civic informal Societate Organizată Sustenabil (SOS) îl promovează de peste cinci ani. Ieri, la dezbaterea organizată în acest sens, moderată de deputatul Adrian Dohotaru, au participat diverși activiști civici și au fost propuse câteva inițiative.
Astfel, reprezentanții Grupului SOS au afirmat că amenajarea unui Aquapark este o idee care poate fi luată în calcul și nu trebuie refuzată ca atare, doar că pentru acesta ar fi mai potrivită identificarea unei alte locații.
Municipiul Cluj-Napoca cuprinde doi poli de concentrare urbană: partea de vest a cartierului Mănăștur, avantajată prin proximitatea pădurii Făget și zona de est – cartierul Gheorgheni, care cuprinde câteva spații verzi, însă cartierele Mărăști sau Între Lacuri fiind defavorizate în acest sens.
Problemele ecologice ale Clujului sunt bine cunoscute, iar Aquaparkul nu ar reprezenta decât o structură urbană închisă, un obiectiv comercial asemenea unui mall, un spațiu îngrădit cu acces limitat.
Dezbaterea s-a concentrat în jurul identificării unor argumente menite să susțină proiectul amenajării Parcului Est și care să fie aduse în atenția municipalității clujene. Acestea pot fi de natură juridică sau pot veni din partea peisagiștilor, a reprezentanților Societății Ornitologice Române din Cluj etc.
În ce constă însemnătatea acestei zone? După cum a susținut Cristi Domșa (SOR), cea mai bogată avifaună a orașului se regăsește în zona Parcului Est. Aceasta este extrem de diversă în ceea ce privește speciile de păsări, cu un habitat foarte variat și merită să fie păstrată nealterată. Iar conceptul Parcului Est ar fi o soluție optimă de a oferi clujenilor un spațiu de acces public.
Geograful Ciprian Corpade a afirmat că pârâul Becaș reprezintă un coridor ecologic funcțional, iar acest perimetru e legat de pârâul Becaș atât din punct de vedere ecologic, cât și hidrologic.
Concluziile acestei întâlniri informale par a fi următoarele:
– Organizarea campaniilor de informare. Clujenii nu ″vizualizează″ deocamdată Parcul Est, foarte puțini cetățeni sunt familiarizați cu această zonă, prin urmare, campaniile mediatice ar putea avea un efect pozitiv de informare și conștientizare.
– Reprezentanții Grupului SOS au propus participarea activă în cadrul ședințelor Consiliului Local, unde pot aduce argumente în favoarea proiectului Parcului Est. Iar argumentele legale, de ordin juridic, ar reprezenta singura soluție potrivită în acest sens.
– Organizarea unor acțiuni de marketing sau a proiectelor civice, care să fie mediatizate prin școli, astfel încât părinții să devină conștienți de însemnătatea dezvoltării spațiilor verzi.
– Deputatul Adrian Dohotaru a propus și înscrierea în audiență la executivul primăriei, unde să poată fi adusă tema Parcului Est.
Astfel, demersurile inițiale au fost apreciate drept optimiste, iar variantele de lucru vor viza participarea și intervențiile în cadrul Consiliului Local, precum și campaniile de imagine. Deocamdată, dezbaterea de ieri poate fi înțeleasă ca un început modest în vederea implicării civice a clujenilor și conștientizării importanței spațiilor verzi din oraș.