Pe 24 aprilie 2019, Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență nr. 27 pentru completarea art. 230 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. O ordonanță de urgență care a trecut, oarecum, neobservată.
Concret, guvernanții au reglementat modul în care cetățenii României vor putea să opteze pentru o clinică privată, atunci când vor dori. Iar o parte din cheltuieli va fi acoperită de asigurarea de sănătate. O nouă ordine a lucrurilor care a atras imediat critici.
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP) a fost primul care a strâmbat din nas, fiind nemulțumit de această ordonanță.
„E o bombă socială și va afecta grav pacienții, în primul rând pe cei care nu sunt asigurați complet, pentru că nu vor mai avea asigurare completă în caz de boală. Practic, se desființează pachetul gratuit de servicii”, declara Barbu pentru cursdeguvernare.ro.
Despre reducerea pachetului de servicii medicale de bază a vorbit și Ministrul Sorina Pintea, însă subiectul momentan e la nivel de vorbe.
CITEȘTE AICI MULTE DESPRE ACEST SUBIECT:
Vom plăti mai mult pentru analize? Pachetul de servicii medicale de bază ar putea fi redus
Spitalele de stat vs. privat, prima rundă
Ziar de Cluj a cerut părerea unui specialist în domeniu, pentru a înțelege mai bine implicațiile pe termen mediu și lung a ordonanței. Mihai Mleșnițe, managerul Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie se alătură celor care nu văd cu ochi buni schimbările gândite pe finalul lunii aprilie.
Cu o calmitate ieșită din comun, dar ferm, Mleșnițe înțelege mai bine decât oricine situația. Și nu se ferește să spună lucrurilor pe nume:
„Să înțeleagă toată lumea. Noi la spital reușim să ne descurcăm cu fondurile alocate pe anul în curs până prin octombrie, când fondurile se termină. După care, trei luni depinde de manager. Nu închidem poarta când se termină fondurile, ne descurcăm. Nu taxăm pe nimeni suplimentar. Eu nu văd ce ar trebui reglementat. Am senzația că direcția e spre privat, însă nu înțeleg de ce. Cazurile grele niciodată nu vor fi preluat de privat, tot la noi ajung. Ca și dotări, sunt foarte puține clinici private care au aparatură mai nouă ca spitalele bune din sistemul public. Nu e o concurență reală în condițiile astea”.
Însă, adevărata problemă rămâne conflictul de interese dintre cei care se împart între domeniul public de sănătate și cel privat. Nu există om care nu s-a prezentat sfios la un doctor, la ora 7 dimineața, a stat frumos la coadă la spital după care a fost redirecționat la o clinica privată pentru „analize”. Contra-cost, desigur.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, aborda în urmă cu un an acest subiect sensibil.
„Cea mai importantă măsură, din punctul meu de vedere, e delimitarea sectorului privat comercial de cel public și stabilirea unor reguli foarte clare care să ajungă chiar și la interdicția de a lucra simultan în ambele sectoare. Trebuie să știm dacă medicul e loial locului de muncă sau doar încearcă să plimbe pacienții între cele două sectoare și să-i facă să plătească cât mai mult posibil fără să țină cont de posibilitățile și de problemele lor”, spunea Arafat în aprilie 2018.
Mleșnițe a făcut referire la vorbele lui Arafat și nu se ferește să răsucească cuțitul în rana sistemului românesc de sănătate.
„Arafat spunea bine acum un an, medicul trebuie să aleagă: ori la stat, ori la privat. Însă, interesele sunt mari… Probabil că acum e presiune la privat după ce au crescut salariile în sistemul public de sănătate. Mulți medici și asistente migrează la stat, iar cei de la privat trebuie să mărească tarifele pentru a rămâne competitivi”.
Până când lucrurile se vor așeza pe un făgaș normal și Guvernul României își va face ordine în gânduri și în fapte, cel ce va avea de suferit va fi tot cetățeanul de rând, care nu înțelege nimic și e prins în menghina unui sistem stricat.
