De cartier

Orașul pentru PIETONI, deocamdată un simplu concept: cum încearcă Clujul să devină walkable city, printre mașinile parcate alandala

Strategia Clujului, care a reușit la nivel de concept, adică de intenție, să fie una verde (pentru viitor) ori să propună doar dezvoltarea integrată a cartierelor, sau să amenajeze singurul spațiu verde rămas, Pădurea Făget, a mai adăugat un proiect: transformarea orașului într-un spațiu al pietonilor. De bună seamă, aceasta este una dintre cele mai dificile proiecții ale administrației locale ce pot fi transpuse în realitate, în contextul în care cea mai mare problemă a Clujului – traficul, este dublată de tema poluării și a lipsei locurilor de parcare, situație în care trotuarele sunt burdușite de autoturisme parcate neregulamentar.

CITEȘTE ȘI: Primăria intră cu proiectele în cadru natural. Strategia orașului, văzută de clujeni, în comentarii: „Nu vă atingeți de Pădurea Făget!”

Să fii pieton în Cluj-Napoca rămâne una dintre cele mai însemnate provocări, după cum nici bicicliștii nu beneficiază de condițiile necesare pentru traficul alternativ. 

CITEȘTE ȘI: Strategia Clujului Verde: 100 hectare de spații verzi. Este un proiect realizabil?

Tot în privința temei unui oraș pentru pietoni, în contextul pandemiei de coronavirus, putem spune că municipiul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai puțin pregătite orașe în privința respectării distanțării sociale de 1,5 – 2 m, în condițiile trotuarelor înguste, cu stâlpi plantați în mijlocul trotuarelor și cu autovehiculele parcate peste tot. 

CITEȘTE ȘI: Clujul, în pragul unei noi strategii de dezvoltare. Cum vor fi transformate cartierele în următorii 10 ani?

Clujul „orașul pentru pietoni” reprezintă un proiect coordonat de Centrul de Inovație și Imaginație Civică (CIIC), coordonat de același Ovid Câmpeanul, și continuă opțiunile Primăriei clujene de pietonalizare a străduțelor și ulițelor din cartiere, după modelul străzii Molnar Piuariu, stradă devenită „smart” după o investiție cu fonduri europene, unde lucrările executate de firma de casă a Primăriei, Diferit SRL, au continuat și după ce primarul Emil Boc a inaugurat strada. 

Cluj-Napoca, oraș pentru pietoni

„Am avut un prim proiect finalizat în cartierul Mărăști, pe strada Molnar Piuariu, care a fost un exemplu de stradă modernizată după conceptul de walkable city, iar astăzi discutăm despre o serie de străzi din cartierul Grigorescu, un proiect care va fi finanțat din fonduri europene”, consideră Ovid Câmpeanul, moderatorul dezbaterii privind pietonalizarea ulițelor din cartierul Grigoreascu. 

Pietonalizarea continuă a zonei de centru și a arterelor principale din oraș rămâne doar un vis. 

CITEȘTE ȘI: Molnar Piuariu, prima stradă smart din România, prost reabilitată

Conceptul de walkable city vizează:

– Străzi sigure și sănătoase
– Încurajarea mobilității sustenabile
– Spațiu public confortabil și accesibil 
– Folosirea echitabilă și eficientă a spațiului public

„Europa nu ne susține dacă nu investim banii în următoarele priorități: verde, nepoluant, digital”, a adăugat și primarul Emil Boc, în aceeași cheie a promovării acelorași concepte care se regăsesc cu greu în Cluj. 

„Tot ce înseamnă dimensiune verde, nepoluantă, trebuie să meargă mână în mână cu reziliența urbană. 

Spații pietonale de calitate, spații în care oamenii să se întâlnească, să socializeze, în condiții decente și la standardele pe care le vedem în afară”, a punctat Emil Boc. 

Astfel, chiar și în pandemie, în care exponenții sanitari ai Guvernului pnl-ist descurajează socializarea prin impunerea distanțării sociale, primarul Emil Boc propune spații pentru socializare.

Desigur, înainte de orice, prioritare rămân spațiile pietonale care, cel puțin deocamdată, reprezintă un punct vulnerabil pentru municipiul Cluj-Napoca. 

Emil Boc a preluat din ideile criticilor săi, afirmând că dezvoltarea Clujului va continua prin dezvoltarea cartierelor. De asemenea, edilul clujean a declarat că administrația locală se bazează pe calitate, nu pe cantitate, motiv pentru care dezvoltarea anumitor proiecte este una de durată. 

Desigur, Emil Boc nu a precizat nimic legat de mandatele consecutive pe care le-a deținut în calitate de primar la cârma Primăriei Cluj-Napoca, peste 15 ani de administrare, timp în care destule promisiuni nu au fost concretizate niciodată. 

Practic, centura metropolitană – din viitor – va rezolva problema traficului infernal din cartierul Grigorescu, situație creată de dezvoltarea haotică din Florești și accentuată de lipsa Centurii de Sud.

„Mergem în fiecare cartier, în fiecare zonă, pentru că avem nevoie de calitatea vieții peste tot în oraș…

Și celelalte cartiere fac parte din acest oraș”, a promis Emil Boc.

Grigorescu – un cartier cu zone pentru pietoni

Olah Emese – viceprimar – a întărit necesitatea acestui proiect. 

„Având în vedere traficul și faptul că toate cartierele Clujului au devenit supraaglomerate, aș dori să subliniez faptul că, din punctul meu de vedere, ați introdus un nou concept, respectiv un concept în acord cu principiile europene. 

Toate conceptele smart sunt puse în slujba cetățeanului și a locuitorilor”, a declarat Olah Emese, care a notat că aceste concepte smart sunt introduce pentru a aduce beneficii locuitorilor cartierului Grigorescu. 

Prezentare concept amenajare

Prof Adrian Borda și Arh. Tudor Pănescu

Adrian Borda a susținut că acesta este un prim pas realizat de administrația locală în a intra cu adevărat „în profunzimea spațiului urban”, dezvoltarea cartierelor, motiv pentru care a intrat, cu proiectele, în cartierul Grigorescu. 

„Atunci când ajungem aproape de spațiile noastre rezidențiale, de spațiile de zi cu zi, într-adevăr, putem vorbi de o transformare profundă a calității vieții”, a punctat prof Adrian Borda. 

De la sine înțeles, dezvoltarea spațiilor pietonale din Grigorescu nu se referă la întregul cartier în ansamblul său, ci la „un centru al unui cartier”, după cum a precizat prof Borda, ceea ce înseamnă că dezvoltarea mult-proiectată de administrația locală vizează o părticică din acest spațiu, după modelul din Mărăști, unde o singură stradă a fost modernizată. 

N.B.: Din cauza conexiunii proaste, o parte dintre propunerile și analiza efectuate de profesorul Adrian Borda nu au putut fi apreciate de clujeni, chiar dacă prezentările virtuale coordonate de Primărie comportă un caracter de „dezbatere publică”.

„Proiectul nu-și propune să revoluționeze circulația în ansamblu, ci să păstreze schema generală de trafic, și-și mai propune niște lucruri: o reorientare a sensurilor pe anumite străzi, ca să limiteze acel tranzit, spre Tăietura Turcului”, a adăugat prof Adrian Borda. 

Practic, prin planul propus de Adrian Borda, este propusă limitarea accesului autoturismelor în spațiul rezidențial din cartierul Grigorescu, acolo unde este posibil. 

Arh. Tudor Pănescu – beneficiind de aceeași conexiune proastă, arh. Pănescu a continuat prezentarea dezvoltării cartierului Grigorescu și pietonalizarea acestuia. 

Arhitectul clujean a punctat proasta infrastructură a pistelor de biciclete din cart Grigorescu, iar cele câteva piste din strada Eremia Grigorescu și Piața 14 Iulie nu au nici un tip de conectivitate cu celelalte piste din oraș. 

În acest context, arhitectul Pănescu a propus dezvoltarea mai multor trasee dedicate pentru biciclete, prin realizarea unei rețele funcționale de piste de biciclete. 

 

Intervenții

Mona Varga  – 

„Repet același lucru, ca o moară stricată, mă duc în oraș și nu am unde să-mi leg bicicleta nicăieri. Și acum m-am tot uitat, am găsit câteva rasteluri, dar mi se par insuficiente. 

Trebuie să ne gândim și la bicicliști, dacă au unde să-și lege biciletele, chiar dacă discuția este bazată pe pietonalizare”. 

Aceasta a punctat lipsa rastelurilor pentru biciclete în preajma unităților de învățământ, dar și în alte zone din oraș, în contextul în care administrația locală mizează pe stimularea traficului alternativ.

Arh Gize Kovath  – 

„Cunosc foarte bine cartierul Grigorescu, am stat acolo peste 10 ani, și am înțeles de la începutul dezbaterii că sunt prevăzute tot mai multe spații verzi, pentru că pentru asemenea proiecte se dau ani europeni. 

Pe strada Hațeg, lângă Liceul „Onisifor Ghibu”, se face o renovare a clădirii și se face un corp nou exact pe spațiul verde și, mai mult decât atât, pe terenul de sport unic al liceului. 

Cum este acest lucru posibil?”, a intervenit arh Gize Kovats.

„Răspuns scurt: rămâne loc pentru terenul de sport, se extinde și sala de sport de la „Onisifor Ghibu”, care se modernizează. Rămâne spațiu și pentru teren în aer liber”, a explicat, frizând evidențele, coordonatorul CIIC, Ovid Câmpeanul.

„În curtea școlii este suficient spațiu acolo”, a adăugat Câmpeanul. 

„În apropiere este și clădirea veche, dezafectată, a Poștei, mă gândesc că se putea folosi acel corp, modificat, astfel încât terenul de sport, cu dimensiuni fixe, să nu fie sacrificat”, a punctat Gize Kovatz.

„Există loc pentru un teren de sport, însă rugămintea mea ar fi că dacă intervenim, să intervenim la conceptul de amenajare a străzilor din cartierul Grigorescu”, a încheiat dialogul pe un ton ușor iritat, Ovid Câmpeanul. 

Altfel spus, în „dezbaterea publică” doleanțele și semnalările făcute de cetățeni și arhitecți nu-și au locul, ci doar prezentările cuminți despre viitoarea amenajare a unui centru pietonal în cartierul Grigorescu. Cu planșe, spațiu verde 3 D și machete frumoase. 

Dan Clinci – 

A salutat preocuparea care are ca obiectiv „aducerea spațiului public mai aproape de utilizarea directă a cetățeanului”.

După cum a precizat arhitectul clujean, în Cluj putem identifica cartiere mai „nefericite”, dar e totuși bine că acest cartier – Grigorescu – deși este unul mai „norocos”, beneficiază de atenția slujbașilor din Primărie. 

Andi Daiszler –

a pledat pentru o lățime minimă de 1,25 m în cazul viitoarelor piste de bicilete din cart Grigorescu, conform tuturor reglementărilor europene în vigoare. 

A adus în discuție necesitatea zonelor de tip share space, pentru mașini și bicilete, acolo unde nu se pot amenaja piste de bicilete solitare.

Micșorarea regimului de viteză pentru participanții la trafic din zonă.

Necesitatea cișmelelor de alimentare cu apă potabilă în cât mai multe zone, stații CTP.

Toalete publice cu acces plătit, inclusiv prin card bancar/sms, cu acces modern, nu doar prin monede.

Informații în mai multe limbi pentru public, prin plăcuțe de afișaj.

Pregătirea infrastructurii din zona micro piațetei din zona Piața 14 Iulie. 

Christian Schuster – 

„Problema care mi se pare primordială aici: bun, avem piste de biciclete, unele sunt separate, altele nu sunt separate de traficul auto. După cum știm, copiii nu pot să circule pe drumurile publice, iar dacă nu sunt separate pistele acestea de biciclete, practic, ei sunt pe drumul public, și pot fi loviți oricând de mașini”. 

Semaforizare separată, pentru bicicliști și pietoni, a zonelor de treceri de pietoni din intersecții. 

Daniela Maier – 

Despre necesitatea racordării străzilor care nu fac parte din proiectul analizat de specialiști cu noile amenajări propuse. 

„Poate că ar trebui gândită o etapizare, pentru străzile care urmează să intre în acest tip de dezvoltare ori care preiau din traficul de pe străzile din acest proiect”.

Sergiu Potra – în calitate de locuitor și proprietar – mențiuni despre limitarea accesului auto:

„Dvs vreți să limitați accesul pe aceste străduțe, un lucru pe care l-am apreciat foarte tare, pentru că poluarea în zonă, din cauza blocajului și traficului ajunge la cote destul de neplăcute. 

Dar, inevitabil, aceste străzi fac legătura între Baciu, zona industrială, Tetarom și partea de sud a orașului, Mănăștur, Zorilor etc.

N-am înțeles cum se va gestiona traficul acesta, pentru că închizând aceste străzi, traficul se mută, inevitabil.

E ca și cum am pune praful sub preș. 

Nu știu ce centură ar putea prelua acest trafic…

După cum doamna architect a precizat (Gize Kovats – n.red), Dvs. măriți capacitatea liceului „Onisifor Ghibu”, dar reduceți capacitatea, restricționând accesul pe străduțele adiacente.

Toate astea vor duce la blocarea străzii Vlahuță…”

De asemenea, a semnalat problema mașinilor, necesitatea soluțiilor pentru parcarea regulamentară a acestora. 

Amenajările din cartierul Grigorescu vizează zona Pieței 14 iulie, spre Someș, conceptul de amenajare a fost prezentat virtual în cadrul unei discușii online coordonate de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC). 

Pentru conformitate, defășurarea prezentării poate fi urmărită pe pagina de facebook a primăriei, AICI. 

Primăria a contractat în toamna lui 2019 serviciile biroului de proiectare Planwerk, care a realizat și studiile pentru prima stradă pietonală smart, desfășurând ulterior un proiect de reabiliare în cartierul Grigorescu, prin prioritizarea spațiilor pietonale și a pistelor de biciclete.

Studiile realizate – proiectare peisagistică/arhitecturală/urbanistică – și necesare pentru dezvoltarea spațiului pietonal, vizează o amenajare unitară, care să favorizeze mersul pe jos spre Someș, zonă pentru care Primăria tot dezvoltă proiecte de reamenajare a malurilor râului.

Studiile vizează o suprafață de 2,5-3,5 hectare și au fost contractate pentru 135.000 lei, fără TVA. Zona care va fi reamenajată cuprinde Piața 14 Iulie, str. Garibaldi, str. S. Toduță, str. T Grozăvescu, str. Milcov, str. Octavian Goga, str. G. Enescu. 

Până la modernizarea propiu-zisă a acestor spații din cartierul Grigorescu, administrația locală a realizat doar o serie de proiecții, imagini 3D și machete. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *