Cum iti asterni, asa dormi. La fel si cu menopauza. Toate femeile trec prin asta, dar fiecare este unica; fiecare trece prin aceasta perioada conform propriei personalitati. Ereditate, educatie, viata sexuala, mediu social, cultura, valori morale si religioase, toate atarna in balanta. Orice ai face, dupa 50 de ani masinaria se strica. Ciclul o ia razna, cantarul la fel. Te enervezi din nimic ori te prabusesti psihic fara motiv.
Semnele acestea sunt precum culoarea galbena la semafor. Atunci cand iti spui: pornesc, nu pornesc… la doctor, fireste. Pentru anumite femei, ginecologul va fi o adevarata descoperire. Mai bine de jumatate dintre femei nu merg la astfel de consultatii; unele, care uitasera de ginecolog dupa ultimul copil, isi aduc aminte de el abia acum la 50 de ani cand are din nou probleme.
Primul motiv pentru care femeile merg la doctor in aceasta perioada a vietii lor sunt bufeurile. Doua treimi dintre ele au bufeuri foarte puternice, unele cu mult inainte de menopauza propriu-zisa. Nu le mai suporta, asa ca cer un medicament, oricare; nici nu vor sa auda de tratamentul hormonal. Altele merg sa se lamureasca, sa afle ce li se intampla. Vor sa se linisteasca. Cele mai in varsta, intrate deja in menopauza, merg la ginecolog pentru ca asa le-a sfatuit reumatologul, ingrijorat de persepectiva unei osteoporoze. In sfarsit, mai sunt cele care ii spun doctorului de la bun inceput ca nu vor nici un fel de tratament, ci doar o supraveghere.
Cate femei, atatea cazuri particulare. Singurele pentru care menopauza poate devein un cosmar sunt cele care nu pot renunta la maternitate: fie pentru ca nu au avut niciodata copii, fie pentru ca s-au recasatorit pe la 40 de ani cu un barbat mai tanar si sarcina este cu probleme. Cazurile de acest gen sunt tot mai frecvente.
Anchetele medicale au stabilit o tipologie a femeilor la menopauza, in functie de atitudinea acestora fata de tratament.
Ostile. “Menopauza e ceva psihic. Totul depinde de cata atentie ii dai. N-am sa ma las doborata de chestia asta. Femeile isi poarta prea mult de grija”. Astfel de femei nu au probleme, pentru ca au hotarat sa nu aiba. Bufeuri? Fleacuri, au avut si ele, s-au obisnuit. Ori au urmat un tratament homeopatic. Seductia? Si asta exista in cap. La 50 de ani nu esti batrana, arati altfel, bineinteles, dar placi, pentru ca ai o personalitate mai bogata. Pana la urma, aceasta perioada a vietii este mai degraba pozitiva. Ostilele le dau ca exemplu pe mamele lor, care au imbatranit fara nici un soi de tratament. Asa ca nu vor nici ele sa se trateze.
Speriate-panicate. Aceste femei considera ca menopauza inseamna pierderea farmecului feminin si sfarsitul maternitatii. “Ma simt deprimata, am impresia ca ruginesc, n-am nici un spor. Cand nu voi mai avea ciclu, nu voi mai avea nici un rost. Nu pot suporta gandul ca n-o sa mai am copii. Cand eram insarcinata, barbatul meu se uita la mine ca la o regina.” Femeile speriate nu sunt sub tratament inca. Dar se gandesc cu neplacere ca tratamentul este obligatoriu, ca nu-l pot ocoli si ca trebuie neaparat sa mearga la doctor. Dar nu se hotarasc sa ia nici un medicament hormonal, pentru ca sunt influentabile si pleaca mereu urechea la zvonuri.
Fataliste-laxiste. Pentru fataliste, menopauza inseamna sfarsitul tuturor necazurilor. Gata cu ciclul si cu contraceptia! Sexualitatea nu le-a interesat niciodata, ba chiar o considera o pierdere de vreme. Nu s-a dus la doctor pentru ca menopauza nu este mai rea decat durerile menstruale. E mai curand o usurare: s-a terminat cu migrenele din fiecare luna si cu spaima de o sarcina dedorita. Fatalistele accepta viata asa cum este. Nu sunt sunt informate; tratamentul hormonal e pentru ele ceva abstract, la care abia se gandesc. Relatia lor cu medicina este proasta.
Favorabile. Numai ca…Au avut o viata grea. Acum se simt libere si ar dori sa se bucure de aceasta bucatica de viata. “Menopauza inseamna intelepciune, liniste, maturitate. Imbatranesti, dar ramai femeie.” La primele simptome, au mers la doctor – de buna voie. Aceste femei nu cauta informatia, dar daca li se ofera, o asculta cu atentie. Dovedesc un soi de neutralitate binevoitoare, nu au oprelisti majore, dar nici motivatie. Trebuie incurajate.
Responsabile. Sunt sub tratament. Este vorba de femei provenind dintr-un mediu favorizat care au avut o viata plina si de bucurii si de incercari, dar care se ingrijesc. Au avut o atitudine activa fata de contraceptie, au mers tot timpul la ginecolog ori la un medic generalist si s-au luptat adesea cu prejudecatile. Fata de menopauza, au o atitudine activa: se informeaza si cer lamuriri de la medici. Se gandesc la viitor si doresc sa-si ia soarta in propriile maini. Aceste femei si-au recunoscut simptomele si le-au analizat. Nu se dau batute si au o atitudine dinamica, interventionista; admit existenta anumitor constrangeri legate de tratament si inconvenientele acestuia.
Prozelite. S-au numarat printre primele femei care au profitat de progresele ginecologiei, asa ca cunosc tratamentul menopauzei. Menopauza inseamna pentru ele batranetea, iar simptomele sale sunt pur si simplu insuportabile. Considera tratamentul un colac de salvare, un remediu bun la toate problemele. “Transforma corpul si il conserva. Altfel, bateriile se descarca si urmeaza depresia. Imi schimb viata. Daca doctorul mi l-ar opri, m-as duce la altul, pentru ca e un tratament pe care il poti urma toata viata. Nu este un drept, ci o datorie.”
Te recunosti? Din ce categorie faci parte?