Numai în acest an depozitele temporare de la Pata Rât (sunt două: Salprest și RADP Cluj – și-și pasează „responsabilitatea” auto-aprinderii una celeilalte) le-au dat de lucru de 28 de ori pompierilor clujeni.
De 28 de ori au intervenit pompierii clujeni la incendii la ceea ce noi numim generic Pata Rât (numai din monitorizările de presă ne rezultă 4 intervenţii în aprilie, 15 intervenţii în iulie, 7 în august şi 2 în octombrie), până când să înceapă și polițiștii clujeni să se întrebe dacă nu cumva ceva nu este în regulă cu aceste incendii? Cu atât mai ciudată este această lipsă de reacție cu cât cuvintele “mână” și “criminală” s-au pronunțat chiar și anul trecut în legătură cu aceste fapte. Mai mult, atât domn’ Pantelică, directorul RADP Cluj-Napoca, cât și domn’ Vereș Jr., patron al rampei Salprest, susțineau anul trecut că au depus plângeri penale pe acest subiect. De la domn’ Vereș am avut parcă și filmuleț…
Cert este că, după ultimul incendiu, până și Emil Boc ne vorbește despre “mâna criminală” vinovată de aprinderile de la Pata Rât.
”Este un lucru absolut cert că este vorba despre acţiuni premeditate şi intenţionate de provocare a acestui incendiu. Şi la precedentul incendiu de la începutul lunii octombrie focul a fost pus. Noi am predat tot ce avem la Poliţie în speranţa identificării cât mai rapide a făptuitorilor şi tragerea lor la răspundere. Am dispus celor de la RADP, administratorul rampei, măsuri suplimentare de supraveghere a zonei”, a spus Boc.
Potrivit primarului, înaintea incendiului care a izbucnit la începutul lunii octombrie, camerele video de supraveghere de la rampa temporară au fost dislocate de persoane necunoscute (oare ce păzește paza de la RADP Cluj-Napoca și cum de n-au văzut pe monitoare că au fost “dislocați”?), astfel încât acestea nu au înregistrat nimic.
”Capacitatea de stocare deşeuri a rampei temporare de la Pata Rât este de 41%, mai există foarte mult loc până se va umple, şi are autorizaţie de funcţionare până în 2020. Nu avem o presiune pe această rampă, nu avem o problemă cu capacitatea. Cineva doreşte în mod deliberat să facă din Pata Rât un subiect local şi naţional”, a subliniat Emil Boc.
He-he-he, cin’ să fie acel cineva? Că noi ne amintim o discuție avută fix cu o zi înainte de penultimul incendiu, discuție dintre minsitrul Mediului aflat în vizită la dezastrul de mediu de la Pata Rât și primarul nostru:
Boc: Noi avem această rampă provizorie. Noi încercăm să facem faţă până se termină prima celulă.
Gavrilescu: Ştiţi că vă expiră acum capacitatea?
Boc: Suntem aproape.
Gavrilescu: În câteva luni nu mai aveţi unde să duceţi. Şi depozitul temporar se închide.
Boc: De aceea, suntem şi noi interesaţi să termine prima celulă pentru că şi noi suntem dependenţi de prima celulă.
Este interesant faptul că, de câte ori a fost întrebat despre cauzele incendiilor, purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriș (cu variațiuni pe tema dată) a susținut că cele mai probabile cauze de producere a acestor incendii (conform rapoartelor din teren, nu a expertizelor), ar fi „acţiuni intenţionate, jocul copiilor cu focul, fenomenul de autoaprindere, radiaţia solară acumulată şi neglijenţa privind fumatul”. Statistic (declarații de presă), „majoritatea incendiilor au fost cauzate de o acţiune intenţionată”, a susţinut Andrei Biriş. Conform declarațiilor de presă, aprinderile spontane din cauza caniculei sunt situaţii izolate.
Expertizele și cauzele adevărate ale incendiilor se fac/stabilesc de către Poliție. Ori, la Poliția Cluj, “s-au înregistrat două fapte penale, una în cursul anului 2016 şi cealaltă în 2017, ca urmare a sesizărilor angajaţilor de la rampa temporară de stocare a deşeurilor menajere, situată pe str. Platanilor, f.n. din Cluj-Napoca, cercetările fiind în derulare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere, în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a autorilor faptei, sub supravegherea parchetului competent.”
Deci domn’ Vereș Jr. numai ne-a aburit când a declarat că va sesiza și el poliția.
Cât ne costă toată această distracție?
Din datele ISU, citate de către adevarul.ro, în toate incendiile din anul 2017 au ars cca 20 de tone de deşeuri.
“Au existat multiple focare întinse pe suprafeţe însumate de cca 6.373 mp şi cca 65 metri cubi de deşeuri; O estimare grosieră a cantităţii de apă folosite până în acest moment pentru stingerea focarelor la intervenţia din 4 octombrie a.c. depăşeşte 500 de tone de apă”.
Pe întregul an 2017, operaţiunile de stingere a focarelor din rampa de deşeuri au cumulat peste 53 autospeciale de stingere şi utilaje, încadrate cu 232 de pompieri militari, ce au fost sprijinite şi de alte forţe şi utilaje ale instituţiilor implicate, mai arată ISU. Pe banii cui?
Pe banii cui se plătesc și amenzile la Mediu, cele pe care le încasează Consiliul Județean Cluj. Activistul clujean de mediu, Szakats Istvan, a făcut un calcul al lui “qui prodest”, pornind de la ultma amendă încasată de către CJ Cluj (60.000 de lei).
“Un drum de camion de 16 tone la 100 km dus-întors înseamnă modest calculat 30 litri de motorină, adică 150 lei. 60.000 lei înseamnă 400 drumuri. Asta nu acoperă nici transportul gunoiului Clujului pe 2 săptămâni. Dacă Consiliul Judeţean dă foc la rampă lunar şi plăteşte 60.000 amendă, tot mai bine iese decât dacă închide rampa şi plăteşte numai transportul gunoiului în altă parte. Şi până acum amenzile erau şi mult mai rare şi mult mai mici. Despre ce vorbim? Adă chibritul”.
Pe parcursul anului 2017, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Cluj, a efectuat cinci controale la Pata Rât, în urma cărora au fost aplicate două amenzi, în valoare totală de 35.000 lei. Din această cauză Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a cerut şi a obţinut demisia directorului Comisariatului Judeţean Cluj.
Unii rămân cu banii, clujenii rămân cu efectele incendiilor și ale levigatului: fum cancerigen, lichidul toxic care se scurge în pânza freatică, boli cardio-vasculare grave, intoxicări șamd.