Facebook este utilizat de 5,6 milioane de romani. De obicei, lumea posteaza fotografii din concedii insorite sau de la evenimente fericite. Un caz iesit din tipare ne-a atras, insa, atentia.
E vorba de cazul Cristinei Farkas, o clujeanca ce pune pe wall-ul paginii personale poze cu fetita sa decedata. Unele poze sunt cu fetita cata vreme era in viata, altele o infatiseaza pe copila in sicriu, imbracata in mireasa.
Felul in care aceasta mama a ales sa isi exprime durerea pentru pierderea suferita a atras atentia multor prieteni de Facebook, care nu inceteaza sa o sprijine pe mama indurerata, prin Like-uri si comentarii de sustinere.
Nu toti sunt insa de acord cu gestul clujencei, ba chiar o femeie, Alexandra Mosneaga, i-a reprosat clujencei ca fotografiile cu fetia in sicriu „emana energie negativa” si a rugat-o sa nu le mai posteze.
Facebook – cimitir de amintiri
Pe pagina clujencei Cristina Farkas s-a pornit o adevarata polemica pe aceasta tema. S-au scris zeci de comentarii, majoritatea fiind de partea mamei indurerate, care a schimbat denumirea albumului in „Cui nu-i place sa nu se uite, e viata si mandria mea. Printesa mea, cum doarme”.
Fotografiatul mortilor este un „obicei” ce dateaza din epoca victoriana cand a aparut moda fotografiilor post-mortem, cunoscute si sub denumirea de portrete memoriale si faceau parte din procesul de doliu. In multe dintre acestea, persoana decedata era pusa in diverse ipostaze, ca si cum inca ar fi fost in viata, fiind asezata in scaun sau tinuta in brate cu ochii deschisi.
Portret memorial al unui copil pe nume William (anul 1850 – sursa Wikipedia)
Familie din epoca victoriana – Parinti cu fiica lor, decedata
Aceste fotografii erau un aspect comun al culturii americane, o parte a doliului și a procesului de pomenire. Familiile erau mândre de aceste imagini și le agățau pe pereții caselor, trimiteau copii prietenilor și cunoștințelor, le purtau ca amulete – mentiona scriitorul Stanley Burns.
Chiar si in Romania comunista sau cea de dupa 1989, inca se mai filmeaza si fotografiaza inmormantarile, inca mai exista case unde se pastreaza in albume fotografii de la funeraliile membrilor familiei.
Cum poate fi explicata nevoia de a fotografia mortii si cat ajuta Facebook-ul in jelirea unei persoane dragi, am incercat sa aflam de la specialisti.
Psihologul Adela Moldovan spune ca, intr-o anumita masura, acele fotografii pot fi de folos. “Trebuie vazuta amploarea fenomenului. Daca acele fotografii au rolul sa ne ajute sa acceptam tragedia si sa trecem peste, pot fi benefice. Jelirea unui mort este ceva absolut normal. Daca insa ne agatam de ele, ne tin in loc si nu ne lasa sa ne continuam viata, atunci deja este un fenomen patologic si persoana respectiva are nevoie de ajutor specializat. Nu e nicio rusine, sunt momente cu adevarat dificile”, a spus Moldovan. Aceasta explica reactia contrariata a unor persoane la vederea unor astfel de fotografii pe seama faptului ca moartea ramane un subiect tabu.
De aceeasi parere este si sociologul Vasile Dancu.
“E un subiect tabu, imaginea cadavrelor starneste repulsie, tindem sa ascundem. Exista societati unde cadavrul este inhumat sau incinerat la doar cateva ore dupa moarte. In religia ortodoxa insa, cadavrul este expus trei zile, este un fel de exhibitionism al mortii. Se pun cadavrele celebritatilor in locuri publice pentru ca lumea sa isi ia ramas bun, chiar daca ar putea sa o faca si in fata unei fotografii… a unui mare actor, sa spunem”, crede Dancu.
Sociologul clujean a subliniat ca retelele de socializare sunt locuri publice, unde utilizatorii se pot exprima in voie.
“Este o forma de adaptare pe care a gasit-o femeia. Oamenii sunt tot mai singuri si cauta alt mod de sociabilitate, de a-si imparti viata cu altii. Iar prin asta nu vor neaparat sa supere. Retelele de socializare sunt mijloace de psihoterapie, ba chiar indraznesc sa spun ca de autoterapie, mai ales cand oamenii pun poze personale acolo”, a explicat Dancu.
Dragos Alexa, specialist in marketing si comunicare, crede ca Facebook ramane o platforma care are inca multe necunoscute tehnice pentru romani: „Pentru unii, e echivalentul statului pe banca, in fata casei, ca la tara, e dorinta gaunoasa de a vedea „ce se mai intampla pe ulita feed-ului”. Pentru altii, este un mijloc de exhibitionism, mai ales cand isi pun poze cu gagica, masina, excursia, inelul de logodna. Pentru altii, este o incercare de validare in fata lumii a inteligentei lor – pun citate cu Confucius, cu Einstein, fara sa fi citit ceva din opera lor. Pentru o alta parte din user-i, Facebook este o cutie de amintiri. Atata doar ca romanii nu stiu cum sa o fereasca de ochii lumii. Cazul prezentat de Ziar de Cluj este unul inedit, mi se pare ca a depasit de multa vreme zona normalului si cred ca doamna ar avea nevoei de un sprijin serios din partea unui psiholog. Acolo e o durere mare ce poate degenera in altceva. Sper sa aiba puterea sa treaca peste aceasta suferinta”, a spus Dragos Alexa.