Vazut prin ochii zecilor de mii de turisti asteptati in anul Capitalei Europene a Tineretului, Clujul este un oras-santier, care nu are prea multe de oferit. Dincolo de evenimente, tinerii Capitalei vor gasi aici un mare santier, un oras murdar, aflat in mijlocul unei crize a gunoaielor, o urbe cu multe muzee inchise, fara locuri de agrement, deloc prietenos cu biciclistii si care isi neglijeaza si putinele obiective turistice care ar putea fi exploatate.
Pentru un turist care ajunge la Cluj cu trenul, prima imagine care i se asterne in fata ochilor este cea a Pietei Garii, o imensa taraba urbana, cu comercianti ambulanti galagiosi, care-si vand fasolea la punga si cartofii la kilogram la mica intelegere, in mijlocul trotuarului. O zona ponosita si jerpelita, cu magazine kitschoase si cersetori care te trag de maneca la tot pasul.
In acest peisaj, este foarte usor sa treci cu vederea prima lucrare de arta urbana de la intrarea in oras, bustul lui Horea, opera lui Romul Ladea. Statuia, ridicata in 1964, este flancata de o fantana arteziana folosita in prezent pe post de toaleta de catre persoanele fara adapost care isi fac veacul prin zona pasajului Garii Cluj-Napoca. In micul parc, singura zona verde din Piata Garii, spatiul verde este invadat de rahat de caine si gunoaie.
Daca vor alege sa ajunga in centrul orasului pe jos, turistii pot “admira” cladirile vechi de pe strada Horea, cu fatadele scorojite, care stau sa cada. Cu putin ghinion, se pot trezi si cu cate o bucata de tencuiala in cap.
Dincolo de asta, vor fi nevoiti sa faca slalom pe santierul strazii Horea, care a intrat in refacere completa. Se vor plimba pe trotuare decopertate, iar circulatia pe strada va fi un adevarat cosmar. Visul urat va dura pana in 15 septembrie.
Centrul Clujului, un mare santier
Nu numai strada Horea este sapata pana la fundatie, ci toate arterele principale din centrul Clujului. Pe strada Avram Iancu santierul va dura, in teorie, pana in 30 iunie. Strada Memorandumului, acum blocata, va fi gata doar la sfarsitul lunii mai. Asta, insa, tot in teorie, astfel ca, in plin festival de film (TIFF), centrul Clujului va fi, practic, paralizat. Imediat dupa aceea, din 1 iunie, vor incepe sapaturile pe strada Motilor, iar acestea vor dura pana in 30 noiembrie. Este lesne sa ne imaginam cum va arata Clujul la sfarsit de iulie-inceput de august, atunci cand se va desfasura Untold Festival, eveniment la care sunt asteptate 80.000 de persoane, iar epicentrul festivalului va fi in zona centrala a orasului (Piata Unirii – Parcul Central – Cluj Arena – Sala Polivalenta).
O Capitala cu muzee inchise
Un mare minus al Capitalei Europene a Tineretului este acela ca multe dintre muzeele orasului vor fi, in continuare, inchise publicului. Sa luam exemplul Muzeului de Istorie sau al celui de Speologie.
Muzeul National de Istorie a Transilvaniei este inchis inca din 2009 si exista slabe sanse sa organizeze expozitii de interes pentru turisti in aceasta vara.
Muzeul de Speologie, care functioneaza in temnita medievala a oasului, este inchis inca din 2011. Muzeul “Emil Racovita” este, practic, singurul muzeu de speologie din tara, insa este inchis din motive de securitate. Mai exact, starea precara a cladirii, care prezinta un risc pentru vizitatori. Muzeul este administrat de Primaria Cluj-Napoca.
Nu avem nici piste, nici biciclete europene
In 2015, Clujul – capitala tineretului ar fi trebuit sa fie unul dintre cele mai vibrante orase din Europa, dar si un exemplu de transport „verde”. In anul Capitalei, turistii ar fi trebuit sa gaseasca in orasul nostru o adevarata retea de piste de biciclete, care sa lege toate cartierele orasului de localitatile invecinate, si sute de biciclete care se pot inchiria gratuit. Nu vor gasi, insa, nimic din aceste lucruri.
Asta chiar daca proiectul european de Bike-Sharing, implementat de primaria clujeana, ar fi trebuit finalizat inca din 2013. Realitatea este alta: pistele de biciclete abia acum incep sa se traseze, iar sutele de biciclete ruginesc, deja de un an, in depozitele regiei Primariei, RADP. Vizitatorii “orasului european” vor gasi, insa, piste de biciclete care duc in masini, gropi, pietoni si movile de pamant.
Primaria Cluj-Napoca ii asigura insa pe ciclisti ca pana la sfarsitul acestui an vor avea 59 de kilometri de piste pentru biciclete in cadrul proiectului european de Bike-Sharing. Potrivit proiectului, cea mai mare suprafata de piste se va realiza in municipiului Cluj-Napoca: 9,3 kilometri cu piste de biciclete avand o banda sau doua benzi dedicate, 30 de kilometri cu tasee la comun, recomandate pentru biciclete si care vor fi marcate cu semne de circulatie, 4,65 kilometri constructii noi – legatura cu Apahida. Turistilor le ramane sa se multumeasca cu acest anunt.
Nu avem zone de agrement
Ce poti sa faci peste vara in Cluj-Napoca, daca vrei sa te recreezi? Aproape nimic, mai ales ca orasul are doua stranduri – Clujana si Sun – care nu au mai fost modernizate de ani de zile. De ochii lumii, Primaria a investit in alte obiective, ca de exemplu Baile Someseni, din apropiere de Cluj-Napoca. Mai exact, a alocat de la buget 350.000 de euro pentru modernizarea drumului, insa investitia, care este una privata si care trebuia sa inceapa inca de anul trecut, stagneaza. Baile Someseni sunt, in prezent, o oaza perfecta pentru sobolani si gunoaie.
In schimb, turistii pot vizita Fagetul, unde isi pot praji un mic traditional.
Cetatuia se naruie
Dealul Cetatuii, care ar trebui sa fie, cel putin in teorie, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din oras, este intr-o avansata stare de degradare si va ramane la fel si in 2015. In ultimii ani au fost modernizate doar scarile, iar restul aleilor au ramas neamenajate, in timp ce dealul este plin de vegetatie neingrijita. Singura atractie care i-ar putea atrage pe turisti este panorama deosebita de pe Dealul Cetatuii. Putine sunt sansele ca aici sa se amenajeze, in anul Capitalei Europene a Tineretului, un teatru de vara in aer liber, asa cum si-au planuit autoritatile locale.
Clujul, in mijlocul unei crize a gunoaielor
2015 surprinde Clujul intr-o adevarata criza a gunoaielor, fapt care se vede cu ochiul liber pe fiecare strada din oras. Cosurile de gunoi sunt aproape inexistente, ghenele nu sunt golite cu saptamanile. Spatiul verde e napadit de gunoaie, pubelele se ridica fara ca angajatior sa le pese ca din ele pica hartii si pungi pe care nu le aduna, apoi, nimeni. Toate acestea se intampla in contextul in care atribuirea contractului pentru salubrizare stradala se amana de doi ani, in Cluj-Napoca.
In Capitala Europeana a Tineretului poate fi vizitat, insa, ghetoul din Pata Rat, care a ajuns celebru in intreaga lume, dupa ce un tigan de aici a fost protagonistul unui documentar realizat de Channel 4 in acest an, intitulat “Vin romanii”.