Marile proiecte de infrastructură la sate, lansate în campaniile electorale din orgoliile unor primari, pentru care administraţiile cheltuie mai mult decât le permite buzunarul, pot fi întâlnite în mai toate comunele din judeţul Cluj. Un exemplu de cheltuire fără rost a banului public, „banul nimănui”, este cel al comunei Feleacu. Ideea fostului primar Nicolae Balea de a construi o bază sportivă şi un teren de fotbal a căror capacitate reprezintă jumătate din populaţia comunei a ajuns un exemplu de cum nu trebuie făcută administraţie. Cu o echipă formată din amatori şi care joacă în Liga a V-a, comuna Feleacu a cheltuit peste 500.000 de euro pentru edificarea unui stadion care a ajuns să fie o piscină, numai bună pentru desfăşurarea unui meci de polo.
La doar 5 kilometri de oraşul de cinci stele Cluj-Napoca, comuna Feleacu are, la 27 de ani de la Revoluţie, doar 10% din drumurile comunale acoperite cu asfalt. Acest lucru nu pare să fie o problemă atunci când vine vorba de a lăsa ceva în urmă. Astfel, în 2010, orgoliul fostului primar Nicolae Balea de a edifica un complex sportiv cu o investiţie estimată la 8,67 milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro, cât este în prezent bugetul comunei, a ajuns o ruină. Din lipsa finanţărilor, lucrările au fost stopate, iar terenul de fotbal s-a transformat într-o adevărată piscină.
„Planul de lucrări vizează pentru început săpăturile. Din pricina structurii, va fi nevoie să se intre în pământ circa 2,5 metri, practic se va amenaja o groapă. Ulterior se vor realiza săpăturile. Va urma împrejmuirea terenului şi apoi va începe construcţia bazei sportive. În principiu, nu sunt probleme care ar putea să intervină astfel încât acest proiect să fie încetinit sau blocat. Constructorii ne-au asigurat că terenul este viabil, noi ne-am angajat să le asigurăm finanţarea. Astfel, aşa cum am promis şi mulţi nu m-au crezut, acest stadion va fi gata la termen, iar de pe urma sa va putea beneficia atât comunitatea din Feleacu, cât şi municipiul Cluj-Napoca”, a afirmat primarul Nicolae Balea în noiembrie 2010.
Lucrările la stadionul de 1.500 de locuri au demarat în 8 noiembrie 2010 pe platoul din vecinătatea zonei Valea Căpriorii-Prundărie, unde administraţia felecană deţine 18 hectare de teren. Arena a fost proiectată astfel încât tribuna să fie orientată spre municipiul Cluj-Napoca, pentru a oferi spectatorilor o panoramă asupra oraşului. De parcă pe suporteri i-ar interesa mai mult panorama asupra oraşului decât evoluţia echipei în teren.
Baza sportivă urma să fie dotată cu nocturnă. Conform studiului de fezabilitate, numai partea de iluminat şi aleile din exterior au fost evaluate la 707.000 de lei. În spatele tribunei urmau a se realiza 28 de locuri de cazare, o sală de mese, vestiare pentru echipele de fotbal şi pentru arbitri, o sală de control antidoping, dar şi o saună, cu un spaţiu de relaxare şi sală de fitness. Complexul sportiv urma să cuprindă şi două terenuri de antrenament şi o parcare de 260 de locuri.
Gabriel Costea, actualul primar al comunei Feleacu, a afirmat în cadrul emisiunii „Din Oraş” a postului de televiziune NCN, că la ora actuală în comună există asfalt pe doar 3 kilometri din totalul celor 30 de kilometri, adică 10%, şi că terenul de fotbal s-a transformat în piscină, deşi trebuia inaugurat în urmă cu doi ani. Totodată există multe gospodări în comuna Feleacu, care la 27 de la Revoluţie nu au apă curentă, canalizare sau gaz.
„Dacă mă refer la drumurile comunale stăm bine la Gheogheni, parţial bine la Vâlcele şi dezastruos la Feleacu. La Feleacu pot să vă spun că drumuri locale nu cred că avem 3 kilometri asfaltaţi din 30 de kilometri. Adică undeva la 10% asfaltat. La Gheorgheni avem problemă cu drumul judeţean, unde în ultima perioadă suntem abundaţi de sesizări din patea cetăţenilor. E adevărat că în stadion s-au investit peste 500.00 de euro, dar acolo este în acest moment o baltă de apă. Nu poate fi utilizat în acest moment pentru nimic. Poate ne facem echipă de polo. Nu vreau să ne întoarcem, pentru că noi discutăm ce e de la momentul nostru, dar, din păcate, ce am preluat acolo, şi mulţi nu şi-ar dori să fie în pielea mea, a fost un haos. Când vă spun că sunt asfaltaţi 3 kilometri din 30, că nu avem apă, că nu avem canalizare, că nu avem gaz în 2017!”, a afirmat Gabriel Costea.
Foto: Arhiva Ziua de Cluj/ Ioana Tohat-2010