Persoanele care fac parte din categoriile esențiale care au reușit (cu greu) să se programeze la vaccin, vor trebui să mai aștepte pentru că nu sunt suficiente doze de vaccin. Statul român a reușit încă o dată să nu dezamăgească. Adică a gestionat atât de prost campania de vaccinare pe cât se aștepta toată lumea.
Toți angajații pe care firmele au reușit după lungi frustrări să îi programeze, vor fi reprogramați pentru o dată ulterioară, nu se știe exact când, în funcție de cum vin vaccinurile, despre care nu știe nimeni când ajung și nici câte doze.
Practic în următoare perioadă vor fi vaccinați doar bolnavii cronici și vârstnicii. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi realizat o prioritizare a celor care urmau să se vaccineze în etapa a doua. Statul român a realizat mult prea târziu că dozele de vaccin nu sunt suficiente, asta după ce toată lumea a luat cu asalt platforma. Săptămâna trecută au anunțat că 75% dintre programările de pe platformă vor fi disponibile doar pentru bolnavii cronici și pentru persoanele peste 65 de ani. Se pare însă că această măsură nu a fost suficientă. Unul dintre motive ar putea fi și faptul că se vaccinează mult în afara programărilor, după bine cunoscutul obicei românesc, „știu pe cineva care mă bagă în față”.
După ce au organizat extrem de prost această campanie de vaccinare, Comitetul național de coordonare a vaccinării nu mai reușește să revină pe linia de plutire. O platformă făcută pe genunchi în doar o săptămână, imposibil de folosit și care a provocat doar nervi și exasperare pentru toți cei care au fost nevoiți să o folosească. Sunt una dintre persoanele care aproape că și-a smuls părul din cap în fața unei platforme care refuza să funcționeze. După zile întregi de frustrări aproape că am renunțat să mai verific dacă sunt locuri libere. Mult mai repede mă imunizez dacă iau virusul, decât dacă aștept ca statul român să îmi poată oferi vaccinul acela pentru care a militat atât.
Acum stau și citesc declarația lui Gheorghiță și aproape că îmi vine să râd isteric când mă gâdesc că tot zbuciumul a fost oricum în van. Nu sunt vaccinuri nici măcar pentru cei norocoși care cumva au reușit să se programeze, ce așteptări să mai aibă cei care nu au avut această șansă?
Îmi doresc că părinții, bunicii și cei bolnavi să fi cu adevărat categoriile care vor beneficia de aceste doze de vaccin care vor fi disponibile după ce toți ceilalți au fost săriți de la rând. Dar tare mă tem că nu va fi așa, nici pe departe. Dozele de vaccin vor continua să se evapore pe liste adiacente, pe sub mână, pe la rude, prieteni și cunoștințe. Pentru că asta știm să facem, așa am fost învățați și oricâte generații ar trece aceste metehne nu vor dispărea. Tu, cel care ai sărit peste rând nu te-ai gândit că poate acel vaccin era dedicat unui om bătrân sau unui bolnav pentru care virusul poate fi mortal? Cât timp mai putem să ne gândim doar la noi?
Și toată această situație se derulează în condițiile în care România se afla pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește încrederea în vaccin. Dacă erau mai mulți cei care ar fi vrut să se vaccineze cum s-ar fi desfășurat această campanie? Ce se va întâmpla din aprilie când platforma se va deschide pentru toată lumea? Vor ajunge să se vaccineze cei care știu pe cineva, și noi restul? Statul român ne-a lăsat la voia întâmplării încă de la începutul pandemiei. Nu au fost locuri în spitale, nu au fost locuri la ATI, nu au fost suficiente butelii de oxigen. Dar au fost infecții nosocomiale, au fost pacienți care au ars de vii, au fost bolnavi cărora spitalele le-au închis ușa.
Drag stat român, nici să ne dezamăgești nu mai reușești.
