Pe ordinea de zi a ședinței de luni a Consiliului Local din Cluj-Napoca se află un proiect de hotărâre privind cumpărarea imobilului de pe strada George Barițiu nr 10-12 de către Primăria Cluj-Napoca. Această achiziție va fi făcută ca urmare a exercitării dreptului de preempțiune – acela pe care Boc nu l-a folosit atunci când s-a scos la vânzare Hotelul Astoria. Cică se cumpără ca să facă loc metroului care OSĂ se facă. Imobilul de pe George Bariuțiu este clasat ca și monument istoric. De ce o clădire făcută ilegal după 1989 a fost clasificată monument istoric, doar șmecherașii știu.
- În decembrie 2019, BCR își scotea la vânzare sediul din Cluj-Napoca, la pachet cu alte clădiri valoroase din țară. Sediul din Cluj e cel mai scump scos la vânzare de BCR în afară de clădirea din centrul Capitalei, scoasă la mezat pentru 8,26 milioane de euro în aprilie același an.
”Consiliul local Cluj-Napoca se va întruni într-o ședință extraordinară luni, iar unul dintre cele două subiecte de pe ordinea de zi este activarea dreptului de preempțiune pentru clădirea BCR, de pe strada Barițiu numărele 10-12. În referatul așezat pe masa consilierilor se arată că este nevoie de spații noi, având în vedere că lucrările la metrou vor duce la demolarea clădirii Primăriei de pe strada Moților nr. 7. CULMEA E CĂ ASTA SE ÎNTÂMPLA ÎN 2 IULIE 2022. Tot într-o zi de luni. Probabil atunci s-a discutat un fel de studiu de prefezabilitate privind cumpărarea clădirii. Glumim, dar e clar că lui Boc îi prisosesc 5,8 milioane de euro din banii noștri.”
Cât despre clădirea ”monument istoric”, este bine să știți că, cu largul concurs al administrației clujene, BCR i-a tras în piept pe clujeni. Că cele două administrații de care a avut parte Cluj-Napoca post decembrist, a funarioților și a bocalăilor, au fost și sunt ale intereselor de gașcă, nu al clujenilor.
Conform unui material din 2006, publicat de Gazeta de Cluj, ”BCR trebuia sa construiasca un parking peste Somes. Parking-ul reprezenta contravaloarea unei concesionari fara licitatie. BCR a fost iertata de parking si, mai mult, a primit ea bonus 10 parcari. Reteta este una patentata, de ea folosindu-se si BRD.
Pe strada George Baritiu troneaza de mai bine de cinci ani impunatorul sediu al Bancii Comerciale Romane (BCR). Sediul BCR a fost construit pe un teren dat in concesiune de catre Primaria Cluj Napoca in 1993. Putini clujeni stiu insa ca in schimbul terenului BCR s-a angajat sa construisca un parking imens, peste raul Somesul Mic.
Sediul BCR domina strada Baritiu, iar parking-ul este sublim, doar ca lipseste cu desavarsire.
Tunul BCR
La inceputul primul mandat al lui Gheorghe Funar in postura de primar al municipiului Cluj Napoca, in vara anului 1993, Consiliul Local a adoptat Hotararea de Consiliu Local (HCL) nr. 74.
Lasand la o parte faptul ca administratia locala habar nu avea de denumirea unor strazi din orasul pe care il pastoreau (pe Baritiu chemandu-l George si nicidecum Gheorghe cum este trecut in HCL respectiv), prin hotararea in cauza se aproba acordara fara licitatie a unui teren cu suprafata de 1.717 mp catre BCR –Sucursala Cluj. „Concesionarea se face in scopul construirii unui imobil cu 8 nivele (S+P+6 etaje) pentru sediu bancar si a unui parking peste raul Somesul Mic”.
Sediu da, parcare ba
Dupa acestea, au demarat lucrarile la sediul bancar. In scurt timp BCR avea un nou sediu pe „Baritiu”, numai ca marele parking lipsea.Cu toate acestea, in ciuda faptului ca ridicarea parcarii de peste Somes era prevazuta in contract, reprezentantii primariei au dat toate acordurile necesare intrarii in legalitate a imobilului si, mai mult, au acordat darea in folosinta a constructiei. Parcarea era o gluma buna.
Adio parcari
Dupa acestea in 2003 se stabileste ca BCR, in locul celebrului parking de peste raul Somesul Mic sa participe la ridicarea unui parking in Mihai Viteazu. Apoi, in 2005 (sub înțeleapta administrație Boc – n. red.), prin HCL 830, se stinge orice obligatie a BCR referitoare la parking. „Se modifica Hotararile nr. 74/1993, 214/2003, 257/2003, in sensul ca se anuleaza obligatiile Bancii Comerciale Romane privitoare la parkingul pe pe Raul Somes si, respectiv la parkingul din Piata Mihai Viteazu”.
In schimbul acestei clemente, „Se aproba intocmirea unui contract de sponsorizare prin care Banca Comerciala Romana va acorda, cu titlu de sponsorizare, suma de 300.000 EURO, suma ce va fi destinata construirii de catre Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a unui parking”.
(”Căcare” parking, vă lăsăm să ne spuneți voi – n. red.)
Tupeu de Cluj
Apoi, in finalul Hotararii de Consiliu Local, culmea tupeului, „Se acorda, cu titlu gratuit, in administrarea Bancii Comerciale Romane, un numar de 10 locuri de parcare situate pe str. Gh. Baritiu, pentru o perioada de 10 ani”.
Astfel, pe langa faptul ca BCR a fost scutita de o investitie de peste un milion de euro, investitie in schimbul careia, practic, i s-a oferit terenul fara licitatie, banca a primit cadou 10 locuri de parcare.
BRD poate si ea – cu acelasi tupeu jegos
Reteta este una veche si folosita pe scara larga de catre o serie de unitati bancare. In baza Hotararii de Consiliu Local (HCL) nr.72/1993 s-a aprobat concesionarea, fara licitatie publica, a terenului situat in Bdul 21 decembrie 1989 nr.83, in suprafata de 3.400 mp, Bancii Romane pentru Dezvoltare (BRD), in vederea realizarii unui sediu bancar si a unui parking etajat pentru cel putin 100 de masini.
Prevederea referitoare la parking era stipulata la punctul 3.3 din Contractul de cesiune nr. 26.365/11.01.1994. BRD a luat terenul, si-a ridicat celebrul turn – de altfel o reusita estetica si arhitectonica – dar a uitat de parking-uri. Asa ca au inceput jocurile cu Primaria Cluj napoca si Consiliul Local Cluj Napoca.
Prin HCL 212/2003 se aproba ca parking-ul de 100 de locuri sa fie realizat pe un amplasament din Piata Mihai Viteazu. Apoi, prin HCL 258/2003 parking-ul a fost cuprins in obiectivul de investitii „Garaj public in municipiul Cluj Napoca – Piata Mihai Viteazu”.
BRD a refuzat sa semneze ambele acte aditionale la contractul de cesiune, acte rezultate in baza celor doua HCL. Deci sa recapitulam: BRD primeste in concesiune fara licitatie un teren central de 3.400 mp. Se obliga sa construiasca 100 de parcari.
Isi construieste un sediu impunator de banca, dar de parcari uita. Apoi, proiectul parcarilor este mutat in „Mihai Viteazu” si, in fine, este cuprins intr-un obiectiv de investitii, care urmeaza sa fie realizat mai ales din bani publici.
Dupa toate acestea BRD trimite Primariei o adresa: „Tinand seama de necesitatea respectarii principiului echilibrului financiar al concesiunii, preum si de faptul ca, odata cu constructia sediului Sucursalei Cluj a BRD si sistematizarea pe verticala a perimetrului, am amenajat cu surse propii un numar de peste 40 de locuri de parcare (insa pentru angajatii proprii si nicidecum pentru clujeni, n.r.), pe terenul concesionat, va propunem si va rugam sa fiti de acord ca valoarea contributiei noastre la realizare aunui obiectiv similar, pe o lata locatie sa se stabileasca la 300.000 euro”.
Si apoi, culmea tupeului „Totodata, va solicitam ca pe suprafetele special destinate acestui scop din parking-ul ce urmeaza a se construi, sa ne acordati dreptul de reclama, proportional cu suma alocata de noi pentru realizarea acestuia si in aceleasi conditii in care il veti acorda si altor firme cu contributii comparabile”.
Adica, pana la urma cei 300.000 de euro reprezinta o contravaloare a parking-ului neconstruit caz in care Primaria si BRD sunt „chipurile” chit – sau o contributie la un nou parking caz in care Primaria trebuie sa puna la dispozitia BRD spatiu de reclama.
Potrivit senatorului PRM Gheorghe Funar (primarul din perioada 1992-2004 al Clujului), constructia unui parking de 100 de locuri ar costa cel putin un milion de euro. BRD se spala pe maini insa cu 300.000 de euro, intrucat consilierii locali au votat un HCL prin care se accepta oferta „bancarilor”.
Absolut intamplator, BCR a oferit Consiliului Local al municipiului Cluj Napoca, un contract de credit in valoare de 1.500 de miliarde lei vechi, pe o perioada de 25 de ani, credit ce va urma sa fie rambursat de catre Consiliul Local din surse proprii.
Potrivit specialistilor, conditiile creditului (dobanda curenta precum si perioada de gratie de trei ani de la data primei trageri) sunt excelente pentru administratia locala. Potrivit gurilor rele conditiile creditului au fost acordate tocmai ca un avans pentru stergerea „datoriei” BCR referitoare la parcarea de peste Somes. Noi insa nu ne incredem in gurile rele.
Revenind la imprumut, acesta va asigura finantarea necesara pentru realizarea unor proiecte de investitii de interes public cum ar fi modernizarea strazilor si a infrastructurii aferente, in principal reteaua de canalizare, cu cele trei componente: reteaua de canalizare, colectare, epurarea apelor meteorice; transport urban, adica modernizare linii tramvai si achizitionare mijloace de transport in comun, construirea de parkinguri, modernizarea iluminatului public, centura interna si inel de circulatie, construirea de locuinte sociale si viabilizare terenuri, modernizare unitati de invatamant.”
Prin urmare, lăsând la o parte faptul că asistăm la qui pro quo-uri între Boc și BCR, rămâne toruși întrebarea: DE CE SPUMELE MĂRII CLĂDIREA E ÎNCADRATĂ LAONUMENTE ISTORICE? Să-i crească valoarea de piață?