La şapte ani de când preşedintele Klaus Iohannis şi consoarta sudează concedii de vacanţe, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a prezentat (marţi, la sedul ministerului), noile proiecte de lege ale educaţiei naţionale din cadrul proiectului România Educată, el afirmând că aceste legi nu realizează o cosmetizare a sistemului de educaţie ci sunt cu adevărat o reformă a sistemului de educaţie şi că este cea mai largă consultare publică realizată vreodată pe tema educaţiei.
Ministrul Educaţiei a afirmat că în 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat reforma numărul 1 din educaţie, elaborarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului România Educată, termenul asumat fiind trimestrul trei din 2023, septembrie 2023. Parlamentul European a validat în luna noiembrie această reformă, informează News.ro.
”Astăzi, 12 iulie, la un an de la prezentarea raportului final al proiectului România Educată, Ministerul Educaţiei a transpus în texte de lege toate principiile din proiectul România educată. Avem două proiecte, unul pentru legea învăţământul preuniversitar România Educată şi unul pentru legea învăţământului universitar România Educată. Aceste proiecte de lege au fost elaborate de către Ministerul Educaţiei, cu resurse proprii, prin consultarea tuturor direcţiilor de specialitate”, a mai spus ministrul Educaţiei.
Sorin Cîmpeanu a precizat că, începând de mâine, 13 iulie, proiectele vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile, până pe data de 17 august, perioadă de consultare în care aşteaptă opinii de la toţi cei interesaţi în bunul mers al educaţiei.
”Reiterez faptul că abordarea proiectului România Educată a presupus şapte grupuri de lucru, plus un grup care a asigurat integrarea opiniilor exprimate de către peste 10.000 de persoane, pe parcursul consultărilor”, a spus ministrul, arătând că aceste propuneri au fost integrate în proiecte.
Cîmpeanu a mai afirmat că legitimitatea rezultă practic din ”cea mai largă consultare publică realizată vreodată pe tema educaţiei”. ”Proiectul România Educată beneficiază deja de o asumare guvernamentală explicită şi beneficiază de o asumare parlamentară, prin includerea în PNRR a capitolului România Educată, cu o pondere a finanţării de peste 12% din totalul PNRR”, a afirmat ministrul Educaţiei, arătând că tot Parlamentul a validat şi Strategia naţională de apărare a ţării, în care se regăseşte de asemenea un capitol dedicat educaţiei.
Proiectele vor fi disponibile de îndată după ce vor fi prezentate în Guvern, şi, după cele 35 de zile de consultare publică, va exista o perioadă scurtă de integrare a observaţiilor şi propunerilor rezultate în urma consultării.
”După data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate în Guvern, în forma îmbunătăţită, ele vor fi transmise Parlamentului, care îşi va începe parcursul normal pentru orice adoptare a oricărei legi”, a mai spus ministrul.
Sorin Cîmpeanu a spus că au beneficiat de consultare din partea Comisiei Europene şi OECD. Despre legi, ministrul a spus că ”arhitectura de sistem va fi complet schimbată”.
”Aceste legi nu realizează o cosmetizare a sistemului de educaţie ci sunt cu adevărat o reformă a sistemului de educaţie. (..) Legile vor putea să intre în vigoare după 30 de zile de la publicarea în Monitorul oficial, după care urmează o perioadă de 8 luni pentru realizarea legislaţiei subsecvente”, a afirmat el.
Să zicem că e bine, că mai bine mai târziu decât niciodată. Dar, ca să-l parafrazez pe Strabon, cei mai viteji dintre români și-au cam vândut copiii. Printr-un sistem de educaţie precară şi multă batjocură în învăţământ.
Că, în timp ce ministrul Cîmpeanu anunță „asumarea explicită” a României Educate în PNRR plus „cea mai amplă reformă” în învățământ, la Cluj avem 1600 candidați la 1900 posturi scoase la concurs, adică din start cu 20% mai puțin decât ar fi nevoie – asta dacă toți candidații trec de examen.
Asta pentru că românul, ca omul cu filozofia că n-are decât o viață de trăit, nu și-o trăiește decât în prezent și-și contorizează numai trecutul: “ce-am mâncat, ce-am băut și ce-n viață am… putut”. E important prezentul nu viitorul. Și asta se vede la o simplă lecturare a alocărilor bugetare. Vorba colegilor de la cursdeguvernare.ro: “atunci când acorzi deduceri fiscale de 100 de lei pentru copii (neindexate de peste zece ani) și 1000 de lei pentru pensionari nu prea mai e mare lucru de comentat și alte exemple de dat”.
Așa că, viitor de aur țara noastră are – asta după ce-și va consuma, clefăitor, prezentul ca să trăiască în trecutul în care dacii aveau 7 metri și sub Bucegi se construiau tuneluri ce duc direct la Panoul de Contrul al Universului. Este clar că multora le-au cam sărit siguranțele. La final vom ajunge să trăim după cât de educați suntem și asta se va vede deja cu ochiul liber la câți analfabeți cronici ne conduc destinele. Și suntem la fel de vinovați ca și politicienii pe care-i votăm (sau nu, că nu ne interesează votul) și care nu și-ar deplasa atenția dinspre masa pensionarilor, disponibli pentru băgat hârtii în urnă la schimb cu banii dați de stat, către viitorul țării. De ce ar gândi pentru viitor, când doar trecutul votează cu ei?
În rest, rămâne cum s-a stabilit: se desfiinţează clase, se închid şcoli, se desfiinţează posturi, iar în locul pensionaților din şcolile de prestigiu, ajung, fără un concurs care ar dovedi calitatea și performanţa, profesorii cărora li s-au desfiinţat şcolile. Nimic nu se pierde totul se transformă. În bani. Și dacă am vrea să începem de undeva cu asanarea sistemului de educați și cu gândirea unui viitor pentru România, ar trebui prin a da de pământ cu Abramburica Andronescu care ar trebui să răspundă în fața unor organe competente ale statului măcar pentru dispariția școlilor profesionale, eliminarea examenului de admitere la liceu și/sau la facultate, modificarea programulor școlare ca pe chiloți, în funcție de obscure interese șamd.
Cum ziceam: la noi se merge cu Educația pre Educație călcând. Ne-a zis-o și Julian Hingley, expert britanic în educaţie: „Şcoala din România formează cetăţeni fără spirit civic. Românilor nu le pasă îndeajuns de mult ca să facă ceva“. Ar mai fi o șansă dacă „îi înveţi pe copiii o perspectivă completă, rotundă, asupra vieţii, dacă îi înveţi ce este responsabilitatea, ce este empatia socială, virtuţile civice, lucrurile acestea se pot rezolva”. Zău, responsabilitate? Adicătelea am avut un Premier plagiator și un lung șir de miniștri ai Educației despre care nu se știe dacă au preluat exemplul plagiatului și falsificării de CV de la acesta, sau acesta de la ei, dar, care, vorba unui copil care n-a mai apucat să-și ia BAC-ul, au făcut tot ceea ce a fost posibil ca „sfârşitul învăţământului românesc” să fie „precum al lui Ştefan cel Mare – un soare strălucitor care apune de la o rană la picior”…
AŞTEPTĂM CEI 6% DIN PIB PROMIŞI EDUCAŢIEI! Apoi credem toate balivernele care se spun despre „reforma” sistemului.