Scandalul soclului Grupului statuar ”Școala Ardeleană” este departe de a se fi încheiat. Deși Emil Boc, la presiunea opiniei publice, a sărit cu gura de un metru în sus să declare că ”a dat dispoziție” ca ”să se refacă soclul”, doar vorbele au rămas din ce a spus. Scandalul continuă: Institutul de Istorie ”George Barițiu” din Cluj-Napoca, al Academiei Române, i-a scris public procrastinatorului primar Emil Boc să facă bine să se țină de cuvânt (scrisoarea, la finalul articolului).
- Prin urmare, în ciuda numeroaselor persoane publice care au cerut în repetate rânduri repunerea pe soclu a grupului statuar „Școala Ardeleană”, municipalitatea condusă de Emil Boc își continuă traseul fără nicio schimbare. Colac peste pupăză, jurnaliștii ziarului Gazeta de Cluj au luat legătura cu cei de la Primărie pentru a afla când va fi data în care grupul statuar va fi repus pe soclu, dar răspunsul a întârziat să apară.
Pentru clujeni, grupul statuar ‘Școala Ardeleană’ reprezintă nu doar un punct de reper, ci și o mărturie a istoriei și culturii noastre. În aceste condiții, felul în care Primăria alege să trateze acest caz nu numai că afectează imaginea orașului, dar și încrederea pe care oamenii o au în autoritățile locale.
Grupul Statuar ”Școala Ardeleană” Rămâne ”Fără Picioare” după trei luni de promisiuni goale
Chiar dacă lucrările de reamenajare de pe strada Kogălniceanu sunt aproape finalizate, grupul statuar ”Școala Ardeleană” rămâne încă fără soclul promis. În loc să-și recâștige strălucirea și să rămână o mărturie a istoriei locale, acesta a devenit un fel de parcare pentru trotinete. Gazeta de Cluj a luat legătura cu Adriana Matei, arhitectul care a proiectat soclul în 1969, și ne-a mărturisit că a făcut o cerere de audiență la primarul Emil Boc, care a fost înregistrată, dar nu i-a răspuns nimeni cu lunile.
”Și le-am scris cine sunt și de ce vreau să vorbesc cu primarul Emil Boc. Teoretic aș putea să-l refac (soclu), chiar dacă planșa nu o mai am, dar o știu cu ochii închiși. M-am rugat că vreau să merg în audiență și cu ce scop. Culmea este, așa cum arată, nu s-au pus numele celor trei corifei români, pentru că nu au unde să-l pună și nu s-au gândit nicio clipă să fie nominalizați. Asta este bătaie de joc foarte clară, din moment ce nu are niciun indiciu că este monument, mă rog, și ce reprezintă. Asta este o mare durere”, a precizat Adriana Matei.
- După momentul din 1969, când și-a prezentat prima lucrare, Adriana Matei a câștigat recunoaștere și a devenit un specialist renumit în domeniul arhitecturii. A petrecut 16 ani în fruntea școlii clujene de arhitectură și a condus secția de arhitectură a Facultății de Construcții a UTCN timp de 8 ani (1990-1998). Ulterior, secția a devenit o facultate independentă, iar Adriana Matei a fost aleasă decan pentru două mandate (2004-2012). În prezent, Adriana Matei are 77 de ani și este cunoscută pentru proiectul de realizare a soclului grupului statuar Școala Ardeleană, creat de sculptorul Romul Ladea. De-a lungul carierei sale, a semnat numeroase proiecte importante, printre care se numără restaurarea fațadelor palatelor Szeky și Sebestyén din Cluj, renovarea și reamenajarea Muzeului Unirii și Sălii Unirii din Alba-Iulia, precum și proiectul de punere în valoare a patrimoniului istoric și arhitectural al „Ansamblului Urban de secol XVIII-XIX al Municipiului Turda”. De asemenea, a condus renovarea zidului cetății Clujului de pe strada Potaissa și a realizat multe alte lucrări remarcabile.
Totodată, arhitecta a mai spus că nu înțelege cum Primăria își bate joc de istoria noastră, având în vedere că grupul statuar ”Școala Ardeleană” îi prezintă pe cei trei corifei (Petru Maior, Gheorghe Șincai și Samuil Micu), aceștia aducând cele mai mari contribuții românismului, având în vedere că până la ei se scria în litere chirilice, aceștia fiind cei care au introdus alfabetul latin în limba română. Mai mult, Adriana Matei s-a arătat dezamăgită de faptul că, în ciuda numeroaselor apeluri care s-au făcut și în mediul online, cu semnături și petiții, tot nu s-a întâmplat nimic.
În așteptarea unei minuni care nu mai apare la orizont
”Ce să faci. M-am supărat pe Emil Boc pentru faptul că a zis că o să se refacă așa cum a fost la origini. L-am crezut un om de caracter. Încă o dată s-a dovedit că nu te poți baza pe politicieni. Este o durere pentru mine, un mare gol s-a făcut în sufletul meu și trebuie să trăiesc cu asta. Îmi pare rău de colegii mei și de Mitrea Vasile că el m-a pus să fac soclul. Acuma s-a retras într-un bârlog și a fost chiar de acord să fie demolată într-o comisie de monumente. Mi se pare un gest absolut mizerabil, de atunci nu l-am mai sunat. Am fost buni prieteni și nu mă așteptam la o asemenea surpriză”, a conchis arhitecta Adriana Matei.
Trebuie să amintim faptul că Arnold Macalik, coordonatorul firmei Mossfern, un arhitect maghiar controversat, a fost recent onorat cu Premiul Maghiar pentru Arhitectură. Acest premiu prestigios a fost acordat de Uniunea Maghiară a Arhitecților din Ungaria în recunoașterea contribuției sale în realizarea proiectului de reamenajare a străzii Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca. Mai pe românește, a fost premiat pentru distrugerea, cu bună știință, a unui simbol important pentru români. Să nu vorbim și de bustul lui Emil Racoviță care, din păcate, își face veacul prin ceva depozite uitate.
Și arheologul Felix Marcu, managerul Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei, a declarat pentru Gazeta de Cluj că susține punerea din nou pe soclu a grupului statuar ”Școala Ardeleană.”
”Am fost implicați în cercetările preventive de acolo, arheologice vreau să spun, cu descoperiri importante în zonă care, nu afecta în niciun fel soclul. Personal, trebuie păstrat soclul”, a spus Felix Marcu.
Adriana Matei, cea care a proiectat soclul pentru grupul statuar ”Școala Ardeleană”, a dat piept cu sistemul apatic și birocrația sufocantă a administrației clujene. Dacă arhitectul cunoscut la nivel național este îngenuncheat și ignorat de administrația publică, ce să mai spunem de oamenii simpli care niciodată nu vor putea să-și facă auzite vocile?
Grupul statuar ”Școala Ardeleană” continuă să fie „îmbrățișat” de beton, sufocându-i astfel mesajul și istoria. Cei care trec pe lângă statuie nu știu că cei trei înfățișați au schimbat istoria României. Ce ironie tristă, când, în 2023 lumea evoluează pe repede înainte, dar valoarea artistică este sacrificată pe altarul indiferenței politice și a inerției administrative.
Scrisoarea deschisă adresată primarului Emil Boc de către cercetătorii Institutului de Istorie ”George Barițiu” din Cluj-Napoca, al Academiei Române:
”Scrisoare deschisă D-lui Primar Emil Boc,
Stimate D-le Primar,
Pe data de 7 Martie 2023 aţi avut o intervenţie publică prin care aţi oferit tuturor clujenilor precizări necesare cu privire la Grupul statuar „Școala Ardeleană” și bustul savantului Emil Racoviță care, în mod abuziv, au fost desconsiderate de către casa de arhitectură „Mossfern” condusă de către D-l Macalik Arnold (între timp premiat de către Uniunea Maghiară a Arhitecţilor din Ungaria cu „Premiul Maghiar pentru Arhitectură”), casă de arhitectură care şi-a asumat, între altele, şi modernizarea Străzii Kogălniceanu de care se leagă şi istoria grupului statuar „Școala Ardeleană”, respectiv bustul savantului Emil Racoviță din faţa Colegiului Naţional cu acelaşi nume.
Aţi mai menţionat, în intervenţia Dvs., faptul că aţi solicitat proiectantului străzii Mihail Kogălniceanu și Comisiei de Monumente ca soluția proiectată (cu soclu) a Grupului statuar „Școala Ardeleană” să fie realizată așa cum a fost înainte de modernizarea străzii Kogălniceanu.
De asemenea, aţi solicitat şi reamplasarea bustului savantului Emil Racoviță în zona Colegiului „Emil Racoviță” până la realizarea unei noi statui a marelui savant, urmând ca, după finalizarea acesteia, bustul actual al lui Emil Racoviță să fie mutat în interiorul şcolii.
Instituţia noastră centenară, care pledează pentru respect reciproc între toate comunităţile care compun peisajul multi-etnic şi multi-confesional al Transilvaniei, subscrie la ideea că atât casa de arhitectură „Mossfern”, cât şi Comisia de Monumente a municipiului nostru trebuie, cu necesitate, să respecte simbolistica, tradiția și valoarea istorică a monumentelor de for public din Cluj-Napoca, indiferent de semnificația lor culturală, etnică, religioasă sau politică.
Dată fiind faza avansată a lucrărilor de reabilitare de pe Strada Kogălniceanu, constatăm, cu multă îngrijorare, aceeaşi atitudine sfidătoare şi lipsită de respect pe care casa de arhitectură „Mossfern” o manifestă atât faţă de simbolurile unei comunităţi, cât şi faţă de poziţia pe care chiar Dvs. aţi adoptat-o vis-à-vis de necesitatea respectării dimensiunii multiculturale a orașului nostru unde trebuie să fie promovate valorile ce susțin unitatea și nu dezbinarea.
Ne exprimăm, de asemenea, speranţa că mai sus menţionata casă de arhitectură, va înţelege, într-un final, că, din raţiuni de respect reciproc, este cu neputinţă ca unele statui să rămână sus… pe soclul lor, iar altele jos… una cu pământul, pentru a fi la discreţia tuturor îmbrăţişărilor cordiale pe care, eventual, le-ar putea oferi, cu generozitate, turiştii care vizitează Clujul în această perioadă plină de evenimente frumoase ce oferă notorietate oraşului nostru.
În speranţa revenirii la normalitate, aşa cum se întâmplă în orice oraş civilizat din Uniunea Europeană, unde toleranţa, incluziunea şi respectul reciproc sunt valori ce nu se discută, ci se afirmă, aşteptăm, cu interes, soluţionarea corectă a acestei situaţii care ne preocupă pe cei mai mulţi dintre noi!”