Pe data de 20 ianuarie 2020, Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a vorbit din nou despre creditul „Prima Casă”, declarând că nu știe în momentul de față dacă mai este sau nu nevoie de acest program. Ministrul este astfel consecvent în afirmațiile sale publice, la finalul lunii noiembrie 2019 declarând că proiectul „O familie, o casă” nu este interesant pentru liberali, programul „Prima Casă” urmând a fi supus unei analize pentru a se vedea dacă a adus sau nu plusvaloare.
Ministrul Cîțu a precizat ieri că, cu toate că plafoanele pentru 2020 există (diminuate la 10% față de anul 2019), comparând situația financiară din 2009 cu cea din prezent, putem observa că economia actuală nu mai are nevoie de ajutor. Ministrul a mai declarat că deja programul Prima Casă nu mai susține singur piața imobiliară, urmând ca Guvernul să ia o decizie sigură privind programul în viitorul cât mai apropiat.
„Sunt două lucruri. Deja plafoanele pentru 2020 sunt acolo, ne uităm la el dacă face beneficii în societate aşa cum este el structurat astăzi, este un program care a apărut când economia avea nevoie de susținere, astăzi economia nu este în criză, deci nu știm dacă mai e nevoie în această formă.
Chiar dacă plafoanele la garanție au scăzut, creditele au crescut în continuare, se vede o tranziție către alte tipuri de credite, se pare că acest program nu este cel care susține singur această piaţă. Vom lua o măsură cu acest program cât de curând”, a precizat ministrul Finanțelor, citat de realitatea.net.
Programul anticriză a devenit unul social, anti-sărăcie
Programul Prima Casă a fost lansat de Guvernul României ca o măsură anticriză, pentru relansarea sectorului imobiliar, după prăbușirea acestuia în perioada crizei de acum un deceniu. După revenirea imobiliarelor, programul a continuat să fie o măsură economică utilă pentru tinerii care nu și-ar fi permis altfel achiziționarea unei locuințe, cu avansul standard al creditelor ipotecare, de 15%.
Beneficiile programului sunt, în prezent, unele sociale – „Prima Casă” nu mai susține neapărat dezvoltările imobiliare, ci familiile cu venituri scăzute, care, cu un avans de doar 5%, se pot muta dintr-o chirie costisitoare într-o locuință proprietate personală, plătind o rată la bancă și nu o chirie.
Chiar dacă domeniul imobiliar nu mai are neapărată nevoie în 2020 de susținerea prin programul Prima Casă, tinerii cu venituri reduse ar fi condamnați, prin eliminarea acestui program, la statutul veșnic de chiriași.
Și la Cluj, eliminarea „Prima Casă” ar duce la o diminuare a tranzacțiilor
În piața imobiliară clujeană, care a devenit o adevărată „bancă” pentru investitori, tranzacțiile se realizează predominant cu banii cash sau cu credite ipotecare standard. Mulți dezvoltatori imobiliari își vând apartamentele încă din stadiul de proiect sau la „gri” și, fiindcă există cerere, acceptă avansuri minime peste plafonul de 15% impus de bănci prin creditele ipotecare standard, achiziționarea unui apartament într-un ansamblu nou fiind astfel din start exclusă prin creditarea de tipul Prima Casă, care presupune un avans de doar 5%. Dezvoltatorii cer uneori un avans minim de 30-50%. În plus, prețurile mari ale apartamentelor din Cluj fac ca cei care doresc să își cumpere un apartament prin Prima Casă să nu se încadreze nici din punctul de vedere al prețului final al apartamentului.
În cazul vechiului program „Prima Casă”, prețul de achiziție trebuia să fie de maximum 57 000 euro pentru locuințele mai vechi de 5 ani și de cel mult 66 500 de euro pentru cele mai noi, iar, conform unui proiect mai recent, acest plafon ar fi crescut la maximum 70 000 de euro. Cum un apartament nou sau vechi în Cluj este mai scump, cumpărătorii erau obligați și până acum să apeleze la creditele ipotecare standard, dacă nu dispuneau de banii cash.
În Cluj, în cartierele clasice, cu „Prima Casă” putea fi achiziționată până acum doar o garsonieră sau un apartament de 2 camere confort II. Sau, un apartament mai spațios de 2 camere, la periferie. Baciu, Floreștiul și Apahida, unde prețurile sunt mai scăzute, reprezentau, astfel, cu predilecție, alegerea tinerilor care cumpărau prin „Prima Casă”.
Eliminarea programului ar afecta piața imobiliară clujeană prin diminuarea tranzacțiilor cu un anumit procent – care ar fi/ va fi acesta, rămâne de văzut. Într-o piață imobiliară foarte sensibilă la zvonuri și la măsuri economice restrictive, lipsa acestui program și-ar pune, cu siguranță, amprenta, într-un mod negativ.
Instabilitatea îi poate determina pe cumpărători să mai aștepte
Instabilitatea politică, economică, degringolada declarațiilor factorilor de decizie îi pot face pe cumpărători să aștepte vremuri mai bune, să stea cu banii la ciorap sau să evite contractarea unui credit până la clarificarea situației pieței. Continua creștere a prețurilor din ultimii ani i-a făcut oricum pe mulți să tergiverseze decizia cumpărării unei locuințe, în speranța venirii unei crize care ar scădea valoarea apartamentelor.
Stabilitatea și predictibilitatea economiei și a măsurilor economice guvernamentale impulsionează piața imobiliară. Instabilitatea și orizontul incert al unor măsuri pot bloca vânzările. De aici, până la o prăbușire a pieței, nu ar mai fi decât un pas.
Piața nu este în prezent în criză, ci într-un echilibru fragil, într-o tatonare constantă între cerere și ofertă. Dacă guvernanții vor miza pe acest echilibru precar atins în prezent și vor forța nota prin măsuri de austeritate, totul se va putea prăbuși ca într-un joc de domino.
De „Prima Casă” nu mai este nevoie în prezent pentru susținerea sectorului imobiliar, însă programul este un supliment necesar pentru bunul mers al tranzacțiilor. Redimensionarea acestui program, prin transformarea sa într-unul cu o componentă predominant socială, este bine-venită.
Eliminarea „Prima Casă” însă poate însemna renunțarea la cumpărarea unei prime case pentru multe familii cu venituri reduse și o lovitură pentru mulți imobiliari pentru care procentul de încasări provenit din Prima Casă ar putea reprezenta reducerea marjei de profit, în lipsa căreia activitatea economică ar putea deveni neprofitabilă. Închiderea unor businessuri imobiliare ar duce la o creștere a șomajului, iar spirala economică negativă astfel generată poate fi ușor prevăzută.
Ministrul Cîțu se joacă, așadar, cu „criza”, în imobiliare, unde butoiul cu pulbere stă să explodeze de ani de zile, pentru că vorbim despre un domeniu cu o creștere fulminantă, la a cărui prăbușire mulți speră de mult.