Lăsat să dea din gură, fără să fie tras de mânecă când bate câmpii, la una dintre emisiunile sale de chitanțier, Emil Boc (expet în ipocrizie, singura expertiză pe care nu i-o poate contesta nimeni), acuză civismul celor din grupul ”Clujul Civic” de faptul că non-administrația sa publică nu a fost capabilă să se încadreze în NICI UN TERMEN de finalizare a lucrărilor care trebuiau să fie gata în 2023, că aceste ”investiții” nu seamănă nici pe departe cu ce s-a promis prin randări, iar când s-a taăiat panglica la ceva, a fost la panglicării de lucrări de calitatea unor parcări de cartier.
Fie că vorbim despre malurile Someșului, străzile Iuliu Maniu, Blyai, Kogălniceanu, Universității și adiacentele, sau despre ”parcurile” din beton dalat ale Clujului, amenajarea din fața Teatrului Național, Turnul Pompierilor, amenajarea Cetățuii (un sac întreg de promisiuni electorale neonorate, sau onorate la modul pompieristic), toate aceste lucrări au ceva în comun: promisiunea că OSĂ se facă ceva, cândva, undeva și realitatea că N-OSĂ se facă în veci, sau, dacă s-a făcut ceva, acel ceva seamănă cu orice altceva decât ceea ce s-a promis.
Non-administrația Emil Boc este bună numai la betoane, dale, Urbanism de Cumetrie, smuls copaci din pământ și statui de pe soclu, cu excavatorul.
Azi, Emil Boc, după ce a terminat cu smiorcățaial patriotardă despre Simona Halep, a trecut la ranchiunele personaleși a ”explicat” cum vede el rezilierea contractului de consultanță cu arhitectul care a câștigat un concurs internațional pentru realizarea amenajărilor de pe Kogălniceanu, Universității și străzile adiacente. ”S-a politizat discuția”, susține Însuși El.Ne mirăm că nu a mai spus nimic desre cum este el hărțuit de unii alții care sunt plătiți de dușmanii lui să îl hărțuiască. Și cum OSĂ afle el toate acestea. Noi chiar am fi amabili să aflăm cum îl hărțuiesc pe el imobiliarii de cumetrie care construiesc cum vor ei în acest municipiude 18 ani, case peste blocuri, blocuri peste case, fără noimă, dar cu AUTORIZAȚIE de la Primărie?
”Am fost obligați să reziliem contractul cu proiectantul, pentru că acest proiect a fost analizat pe multiple fațete de opinia publică.
E vorba de soclul grupului statuar Școala Ardeleană – proiectantul l-a conceput fără soclu. Am ascultat vocile din societate și am decis repunerea pe soclu. Apoi e vorba despre copacii de pe strada Universității. Am avut o dezbatere publică de aproape o lună. Cu excepția a doi copaci mai mici, s-a decis ca toți să fie păstrați.
Și apoi e vorba de bustul lui Emil Racoviță pe care proiectantul a vrut să îl elimine complet din fața liceului. Apoi a spus că îl pune în altă parte, pe o străduță. Nu am acceptat”.
Proiectantul ”nu a vrut, pur și simplu”.
Normal, Emil Boc n-a zis nimic despre semeseurile gigibecaliste cu care se conduceau aceste ”amenajări”, dar așteptăm procesul pe care firma de consultanță reziliată a promis să îl deschidă,să aflăm detaliile picante despre cum se conduc din voința expresă a mușchilor politici ai primarului aceste șantiere…
”Arhitectul Macalik Arnold nu a dorit să se conformeze acestor schimbări. Pur și simplu nu a dorit. De fiecare dată a venit cu alte planșe care nu corespundeau cerințelor, dar orașul e al clujenilor, nu al arhitecților. Nu se poate, când oamenii vor să fie păstrați copacii, să spui nu. Respect munca dimnului arhitect, dar pentru că nu a reușit să se conformeze acestor solicitari am reziliat contractul”
Dușmanul lui azi este Szakats Istvan care a avut tupeul să organizeze la începutulacestei săptămâni o manifestare-protest, o ”inaugurare cetățenească” a străzii Unirii. Asta, în vizuina lui Emil Boc (pardon, viziune), este I PO CRI ZI E.
”Am văzut așa, un fel de maimuțăreală orchestrată de Szakáts István. Mă apuc să râd pentru că e cel care l-a cauționat pe arhitectul Macalik, punandu-i la dispoziție tribuna să spună cum nu trebuie păstrat grupul statuar Școala Ardeleană pe soclu. Acum vine și spune <<domnule, nu e gata lucarea>>. Nu pot să nu văd ipocrizia. Eu nu cred că cei pe care îi reprezintă din Clujul Civic nu vor ca statuia să nu fie pe soclu”.
Că acea discuție despre soclu a fost o dezbatere pro și contra, nu un argument împotriva soclului, micul funar din Emil Boc trece cu vederea, încercând să ducă discuția înspre șovinismul maghiar.
Ca de obicei, pentru micuțul ranchiunos, dacă nu i se suflă-n turul pantalonilor să leviteze, clujenii sunt: imbecili, isterici, sărăntoci, maimuțe.
Băi, Măiestrică, ca să fie maimuțăreală, trebuia să fie prezentă și maimuța!
Iar la maimuțăreli gen să dăm țurțurele jos de pe primărie,să dăm la lopată până ne vede vreun fotograf, să ne batem cu perne în față la UBB, să jucăm o miuță pe Eroilor, să dansăm feciorelnic cu nevasta în cârcă la Untold, să amestecăm în mămăligă, să dăm cep la butoaie, cosit viteză, pus dale, bătut cu barosul cățărat pe o bordură, ca să ajungi, nimeni nu te întrece!