Reportaj

Mica deltă din Cluj-Napoca, un loc în care să fugi de aglomerația urbană. Zona a fost o adevărată comoară a orașului

Dacă vrei să te rupi de lume, e suficient să faci dreapta de pe strada Dunării și să mergi 100 de metri pe o alee neasfaltată. La capătul ei, o cărare bine bătătorită, printre trestii și ierburi înalte de vreo doi metri, duce la una dintre cele mai pitorești zone din Cluj-Napoca. Aici este fostul lac al orașului, care în Evul Mediu era sursa principală de pește a orașului. Acum, Lacul Orașului este doar o mică deltă a orașului, un loc aproape părăsit, cu două luciuri de apă, sălcii, trestie, iarbă, broaște și pești. Mult prea puțini pești decât și-ar dori pescarii. Ei sunt singurii care stau ore întregi pe marginea celor două mici întinderi de apă.

„Nu prea mai sunt pești. Pe vremuri erau mulți, acum nu mai prea sunt. A prins fiu-meu o dată doi bibani”, spune unul dintre pescarii, care așteaptă liniștit să se prindă ceva în cârligul undiței. Într-o găleată din plastic are doi peștișori. Atât a prins în cele câteva ceasuri de când e pe malul lacului.

Lacurile sunt un adevărat rai pentru broaștele care oferă concerte oricui are răbdare și chef să le asculte. Spre coada primului lac, cunoscut sub numele de Lacul Pepinieră I, broaștele se întrec în orăcăieli pe toate vocile posibile. Nu le oprește nimic din cântat.
Al doilea lac este înspre Selgros și este despărțit de primul doar printr-o fâșie de pământ, acoperită cu sălcii. Aici apa este mai murdară, broaștele sunt mai multe și mai gălăcioase, peștii și pescarii la fel de puțini. Ierburile și tufișurile au acaparat aproape în totalitate și acest luciu de apă.

Dacă acum zona celor două lacuri din spatele Selgros, la granița dintre cartierul Someșeni și cartierul Între Lacuri, este sălbatică și uitată de lume, în urmă cu sute de ani, era un loc prosper, plin cu pești.

„În Evul Mediu oamenii țineau posturile cu strictețe, deci consumau mult pește și ardelenii și clujenii. Atunci acești pești erau obținuți din Lacul Orașului sau din Someș. Nu mai pun la socoteală că peștii uscați și sărați erau și importați inclusiv din Țara Românească, se aduceau de la Dunăre.  Era lacul de pește al orașului. De aici se hrăneau cu pește localnicii și oaspeții hanurilor din cetate”, spune istoricul clujean, profesorul Lukacs Jozsef.

Tot el ne prezintă, pe scurt, istoria acestui lac:

„Lacurile din Gheorgheni, așa cum le cunoaștem noi acum, sunt lacuri relativ mai recente. Vechiul lac al Clujului este un lac medieveal, ese vechiul heleșteu al orașului și s-a aflat chiar pe granița dintre cele două moșii, adică moșia orașului Cluj și moșia de la Someșeni. Lacul era proprietatea orașului Cluj. La un moment dat, în jurul anilor 1500, într-un document se vorbea despre faptul că acel lac aduce mai multe foloase orașului Cluj decât alte proprietăți. Înseamnă că era un lac important, relativ mare, de unde peștii erau pescuiți de autoritățile locale și erau vânduți. Din acest vechi lac s-a păstrat ce se mai vede acum în spatele magazinului Selgros. Practic este o mlaștină și un luciu de apă destul de mic”.

 

Tot profesorul Lukacs Jozsef precizează că zona actuală a fostului lac al orașului era mult mai extinsă în anii ‘50, iar în jurul anului 1860, zona Someșeniului era inundată după ploi masive sau topirea zăpezilor.

„În zona aceea, începând cu lacurile din Gheorgheni, care există și în zilele noastre, până în Someșeni – Apahida, au existat mai multe lacuri, mlaștini. Este chiar fundul Văii Someșului, era o zonă mlăștinoasă, chiar la un moment dat prin secolul al XIX-lea, prin anii 1860 – 1870 când s-a construit calea ferată era o problemă. Se spunea că în gara Dezmir, după topirea zăpezii sau la ruperi de nori, apa se ridica deasupra șinelor de cale ferată. Tata, în anii ‘50-’60, povestea că încă se ducea la lacul din Someșeni, care era un lac undeva în dreptul străzilor Mureșului și Oltului, din cartierul Între Lacuri. Pe teritoriul acelor lacuri se află acum blocuri”, povestește Lukacs Jozsef.

Cele două lacuri din spatele Selgros le regăsim pe hărțile austriece, făcute la mijlocul secolului XVIII, vestitele hărți austriece. Mult timp, s-a crezut că este vorba despre lacurile 1, 2 și 3 din Gheorgheni, dar profesorul Lukacs Isztvan este cel care a suprapus imaginea din google peste hărțile militare austriece și așa și-a dat seama că este vorba despre Lacul Orașului.

Lacul 1 și Lacul 3 Gheorgheni, împreună cu lacurile din spatele Selgros au fost propuse de mai multe ONG-uri și arhitecți să fie introduse într-un proiect privind crearea celui mai mare parc din oraș. Nu s-a concretizat nimic din cauza problemelor juridice legate de terenuri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *