Un român din Reghin s-a stabilit în Suedia pentru mai mulți ani, iar în momentul în care a împlinit 40 de ani a primit cadou special de la un suedez: una dintre variantele „Le tricorne” ale lui Picasso. În 2012 s-a întors în România împreuna cu soția sa și cu cadoul valoros. La scurt timp după, Iulius Făgărășan, omul care deține cu acte o operă neautentificată de-a lui Picasso, s-a implicat în activități civice în zona Reghinului și ulterior a intrat în PNL, de unde a și candidat la alegerile locale din 2016. Așa a obținut un mandat în Consiliul Local Reghin, funcție din care și-a dat demisia din cauză că se transformase în ținta răzbunărilor.
Potrivit legii, când și-a depus candidatura a fost nevoit să își completeze declarația de avere unde, bazându-se pe opinia unui expert în artă, și-a trecut la secțiunea de bunuri valorase tabloul primit în Suedia, arătând că ar valora 1,5 milioane de euro
. Așa s-a dus vestea în oraș că Iulius Făgărășan, românul cu cetățenie suedeză, are un tablou valoros.
„Am locuit mult timp în Suedia. Un prieten de-al meu a cumpărat un hotel imens, iar eu l-am ajutat la restaurarea clădirii. Vorbim de unul dintre cele mai mari hoteluri din Suedia. După ce am terminat lucrările, când am împlinit 40 de ani, prietenul meu Cato Crogh mi-a dăruit o operă neautentificată a lui Picasso, moștenită de la străbunicul său. Îmi arătase documente cum că oprea respectivă a fost vândută în 1956 de către Rolf de Mare, unul dintre cei mai mari colecționari suedezi de opere ale lui Picasso, către Baronul de Smith, străbunicul său. Anii au trecut și în 2012 m-am întors în România împreună cu fosta mea soție. Am adus cu noi și tabloul. Știam că pentru a valorifica opera trebuia să o autentific, iar procedura ar fi costat peste 200.000 de euro, bani de care nu dispuneam”, povestește Iulius Făgărășan.
S-a trezit cu mascații la usă, fără prea multe explicații
În primăvara acestui ani, pe 23 mai, Iulius Făgărășan s-a trezit cu mascații la ușa apartamentului iubitei sale. I s-a prezentat un mandat de percheziție dubios și i s-a spus că este cercetat pentru evaziune fiscală (deși nu are firme), constituirea unui grup infracțional organizat(deși a fost singurul la care s-au făcut percheziții), fals material în înscrisuri, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani. Culmea, judecătorul care a aprobat mandatul de percheziție a scris cu ”dedicație” că toate aceste infracțiuni pot fi probate prin confiscarea tabloului lui Picasso.
Culmea, pentru prima dată în România, un procuror a deschis un astfel de dosar, a obținut mandat de interceptare și de percheziție, fără însă a dori să îl audieze pe ”personajul principal din dosar”.
După ce au plecat mascații cu tabloul, în Reghin s-a așternut liniștea. Lui Iulius Făgărășan i s-a refuzat dreptul de a consulta dosarul și nu a mai primit alte explicații în afară de faptul că nu este nici inculpat și nici suspect.
„M-au interceptat telefonic. Știau că pe 24 mai trebuia să plec din țară, să mă văd cu cineva care să mă îndrume cum autentific tabloul. Pe 23 mai eram în casa iubitei mele, care era însărcinată și mai avea câteva zile până la termen. Mama ei a deschis ușa și a văzut holul plin de mascați. Ne-au spus că au mandat de percheziție și că au venit după tablou. Sincer, nici ei nu știau ce să facă. Mi-au spus că am făcut afaceri cu lemn. Le ziceam: Măi oameni buni, eu nu am nici măcar un metru de pădure, nu am firme. Mai mult, am militat în trecut împotriva tăierilor ilegale și a mafiei lemnului. Au spus că ei mai multe nu știu. O echipă era de la Mureș și una de la Harghita. Au venit la ora 16 și au plecat la ora 22. De atunci nu mai știu nimic de tablou. Mi-au spus că nu îl confiscă, ci îl ”iau în custodie”. Nici pe avocatul meu nu îl lasă să consulte dosarul. După câteva luni de la percheziții, timp în care nu am fost citat, audiat sau altceva, mi s-a comunicat prin avocat că nu sunt nici suspect, nici inculpat, dar că nu îmi primesc înapoi tabloul. Eu cred că ei îl țin ca să construiască un dosar pentru a-și acoperi abuzul comis în mai, să justifice că mi-au făcut perchezițiile. Nici pe avocatul meu nu îl lasă să vadă dosarul de umărire penală”, explică Iulius Mureșan.
Mandat cu dedicație: luați Picasso-ul!
Datorită mandatului de interceptare telefonică, anchetatorii au aflat că Iulius urma să plece din țară, motiv pentru care, procurorul Sorin Mihai Colceriu, de la Parchetul Tribunalului Harghita, a obținut de la o judecătoare un mandat de percheziție cu dedicație, fără o logică.
Dacă în dispoziția dată de procuror se deschidea un dosar pentru infracțiuni economice, pentru tablou s-a invocat faptul că se va ridica opera de artă și înscrisuri legate de aceasta.
Crede că este ținta răzbunărilor. A demisionat din Consiliul Local Reghin și din funcțiile de conducere ale PNL
„Din 1988 până în 2012, luna mai, am stat în Suedia. Nu se compară modul în care funcționează justiția acolo cu ce avem în România. Ceea ce mi-au făcut mie provine de la un dosar care pare a fi făcut pe genunchi. Eu nu am ascuns nici o clipă faptul că am această opera. Daca era ceva ilegal, puteau mă audieze în 2012 când am venit sau în 2016 când am completat prima declarație de avere. Bănuiesc că aceste lucruri mi se trag de la diferite răzbunări, pentru că am ”deranjat” atâta timp cât am fost în Consiliul Local Reghin. Vii în țară cu intenții bune, te implici, faci o muncă de ONG-ist pe bani proprii. Am încercat să apăr interesele comunității. N-a fost o zi de la percheziții încoace, în care să nu mă gândesc cât de răi pot fi unii oameni. Bănuiesc că fostul șef de poliție din Reghin, Dan Mureșan, este cel care s-a răzbunat pe mine prin acest dosar. În 2014 împreună cu mai mulți activiști am descoperit o cantitate de lemn obținută ilegal, în echivalent de 800.000 de dolari. Am descoperit atunci cum lemnul furat intra și se legaliza la Kronospan. Atunci am sesizat ITRSV-ul și ei au făcut un control și au descoperit peste 39 de mii de metri cubi cu proveniență ilegală. La vremea respectiv, fostul meu cumnat era șef la Poliția Economică. Încercam să îl conving să meargă să își facă datoria și să confiște lemnul respectiv. Tot atunci, Dan Mureșan era șeful Poliției Economice, la nivel de județ. De aici au început și conflictele cu fosta mea soție, din cauza divergențelor pe care le aveam cu fostul meu cumnat. Mai mult, am militat împotriva sancționărilor ”preferențiale” ale taximetriștilor din Reghin. Primărița m-a ascultat și i-a invitat pe taximetriști la o dezbatere unde lucrurile au derapat. În seara aceea, primărița l-a pus pe Mureșan să facă control la taximetriștii care au participat la dezbateri. Culmea, cei favorizați nu erau la muncă, așa se face că au dat amenzi pentru diverse ”abateri”. În prima ședință de CL am ieșit public și am spus că am crezut că odată cu căderea comunismului s-a terminat cu ”Poliția Politică”. L-am acuzat în plen pe Dan Mureșan că ia măsuri discreționare și discriminatorii. La scurt timp a plecat la Poliția Harghita și de acolo m-am trezit ulterior cu mascații la ușă”, mai completează Iulius Mureșan.
Cu toate că Iulius poate proba modul legal prin care a obținut tabloul, autoritățile, în mod abuziv, păstrează ”prada”, fără justificare. Iulius Mureșan a obținut de la Cato Crogh un document autentificat prin care se atestă că a primit tabloul cadou și are și dovada că opera a fost vândută de Rolf de Mare către familia lui Cato.
Urmăriți întrega poveste, într-o emisiune realizată de cei de la NCN.