Cu totii ne-am lovit cel putin o data in viata! Instinctiv punem mana pe locul care ne doare, o miscam incet, cu blandete si durerea dispare. Se presupune ca asa a aparut si masajul. Cu cat durerea era mai mare, cu atat mai intens era efortul de a o alunga.
Oamenii au inceput sa apeleze la masaj atat pentru relaxarea fizica generala, cat si pentru combaterea stresului, cresterea tonusului si rezolvarea unor probleme de sanatate. Atingerea stimuleaza mecanic, in functie de profunzimea miscarii (numita manevra in masaj), cele trei straturi ale pielii, ajungand pana la muschi. Prin stimularea mecanica a acestor tesuturi se imbunatateste elasticitatea si supletea lor. Prin stimularea reflexa (a receptorilor nervosi) se produce o dilatare a vaselor de sange, care inseamna un aport crescut de oxigen si substante nutritive si o reactie pozitiva din partea sistemului nervos.
Efectele benefice ale masajului sunt multiple:
– se elimina stratul de celule moarte de la suprafata pielii si excesul de sebum;
– pielea dobandeste un aspect mult mai sanatos, fiind hranita atat interior, de sange, cat si din exterior, de substantele active din lotiunile folosite pentru masaj;
– se amelioreaza elasticitatea si tonusul pielii si tesuturilor subcutanate prin stimularea circulatiei sangvine si limfatice;
– se reduc depozitele de grasimi existente si se previne aparitia altora noi;
– se imbunatateste schimbul de substante nutritive intre tesuturi si se faciliteaza eliminarea deseurilor metabolice;
– se armonizeaza functionarera sistemului nervos prin relaxarea si calmarea intregului organism.
Masajul nu este indicat in anumite situatii:
– afectiuni cutanate contagioase sau care se pot agrava la masajul in sine sau la substante folosite la masaj;
– afectiuni inflamatorii ale tesutului cutanat, de exemplu abcese;
– starile patologice insotite de alterarea starii generale de febra, agitatie, oboseala marcata etc.;
– accidente vasculare recente, cancer, alte afectiuni grave;
– unele afectiuni acute.