Un memoriu de 16 pagini în care a dorit să arate faptul că i s-a făcut o nedreptate a fost întocmit de către Simion Kozma, cel mai în vârstă următit general din ţara noastră (78 de ani). Bărbatul trăieşte în Ungaria după ce a fost nevoit să plece din Arad (Citeşte şi: Cum a distrus viaţa unui artist o şuncă şi un litru de pălincă. La 78 de ani este urmărit general şi condamnat la zece ani de închisoare!)
Legat de primul articol unde este descris modul în care a fost reclamat la autorităţi, bărbatul nu doreşte să facă public numele vecinului, ci spune doar atât: „este arădeanul care a reclamat peste 1.000 de persoane şi care are cele mai multe procese”.
Memoriul a dorit să îl trimită către mai multe instituţii de stat din ţara noastră, însă nu a mai făcut acest lucru. A fost întocmit în anul 2004.
„Nu mai ştiu exact unde am trimis, l-am întocmit acum mulţi ani, dar în el am scris tot ce era de zis. Am văzut că este un interes mare şi că lumea se întreabă cine sunt şi ce am făcut de sunt urmărit general”, ne spune Simion Kozma.
Cât timp se află în Ungaria acesta nu poate fi reţinut, deoarece justiţia de acolo a anulat toate sentinţele date în România, însă a stat în închisoarea din Bielovar (Croaţia) pe baza ordinului de reţinere dat de Biroul Naţional Interpol Bucureşti din data de 17. 07. 2012 până pe data de 21.02. 2014 .
În Memoriu se arată şi faptul că bărbatul suferă de o boală care nu îi permite încarcerarea. Deşi el spera ca fapta să se prescrie încă nu s-a întâmplat acest lucru.
Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Arad au declarat că: „Este urmărit în continuare. Revocarea urmăririi se face în baza unei hotărâri judecătorești”.
Pe portalul Tribunalului Arad apare contestaţia la executare (art.598 NCPP) – prescripţia executării pedepsei
Tip solutie: respinge cererea
Solutia pe scurt: În baza art. 554, art. 598 alin.1 lit.d Cod procedură penală rap. la art. 162 alin.1 lit. b şi art. 163 Cod penal respinge sesizarea judecătorului delegat la Biroul executări penale din cadrul Tribunalului Arad privind constatarea prescripţiei executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicată persoanei condamnate Kozma Simion, prin sentinţa penală nr.330 din 10 noiembrie 2003 a Tribunalului Arad modificată prin decizia penală nr. 98/A din 2 martie 2006 a Curţii de Apel Timişoara şi definitivă prin decizia penală nr. 3337 din 25 mai 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. În baza art. 272 alin.1 Cod procedură penală dispune plata din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului de avocaţi Arad a sumei de 313 lei reprezentând onorar avocat din oficiu. Cu drept de contestaţie în 3 zile de la comunicare. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia contestatorului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, la data de 14 septembrie 2021”.
Simion Kozma declară că nici nu ştia despre această decizie şi spune că oricum nu doreşte să vină în ţară. Mai în glumă mai în serios a declarat: „cum am stat 20 de ani departe de România, mai pot încă 20. Nu îmi fac probleme, deoarece sentinţa maghiară este definitivă şi irevocabilă”.
Totodată căutând printre acte a găsit un document din care rezultă neînceperea urmării penale.
Tot în memoriu vorbeşte despre confiscarea unei sume mari de bani pe care bărbatul spune că nu o deţinea.
„S-au confiscat de la subsemnatul 6 miliarde Lei. Ori nefiind de unde, pentru că nu posedam această sumă, nu există nici posibilitatea confiscării”, este mărturia bărbatului.
Redăm mai jos Memoriu scris de către Simion Kozma. Specificăm că nu am intervenit în niciun mod în text şi tot ce scrie este asumat de către dânsul.
În speranţa, unor schimbări în bine, ce au interveni recent în România, cu respect înaintez prezentul
M E M O R I U
prin care vă rog, ca prin autoritatea Dumneavoastră să solicitaţi organelor mandatate, cu soluţionarea cauzei mele, aplicarea corectă a legilor Statului Român.
Ordinul de reţinere şi urmărire peneală e abuzivă deoarece nu are acoperire juridică. Sentinţa 3337/25.05.2006. pe care se sprijină Ordinul de urmărirea emis de Biroul Naţional Interpol Bucureşti este lovită de nulitate prin lege. E lovită de nulitate conform legii, deoarece:
1. Nu conţine dovezi care să sprijine acuzaţia
2. Nu ia în consideraţie Drepturile Omului
3. Conţine vicii de procedură penală
4. Sentinţa se bazează pe minciuni şi date false, continuând astfel o stare de fapt neconformă cu realitatea
5. Se nesocoteşte faptul ca un om suferind de boli mintale accentuate nu poate fi încarcerat.
6. Se infaptuie dupa termenul de prescriptie.
Oricare din observaţiile de mai sus pune la îndoială valabilitatea sentinţei de mai sus: 3337/25.05.2006.
Punctul 1. Nu conţine dovezi care să ateste acuzaţiile.
În data de 08. noiembrie anul 2000 mi s-au ridicat prin Proces Verbal de la sediul societăţii S.C. Intercom Romania SRL toate actele societăţii de către Poliţia din Arad. Aceste acte trebuiau să fie dovada (corpul delict) care să infirme acuzaţiile ce urmau să-mi fie aduse.
Anexam la memoriu copia procesului verbal de ridicare a documentelor.
Până în 10 ianuarie 2002, când am părăsit definitiv ţara, nu am fost cercetat penal, sau interogat pentru nici un fel de faptă penală. A se reţine, doi ani şi jumătate!
Diversele controale ale Gărzii Financiare au constatat şi au confirmat în scris prin Procesele Verbale de Constatare că societatea a cumpărat şi a vândut doar Motorină.
Procesele Verbale de Constatare confirmă şi faptul, că societatea şi-a plătit regulat obligaţiile fiscale şi nu constată nici un fals în acte.
În lipsa mea, în luna noiembrie a anului 2003 se începe impotriva mea un şir de procese penale cu tot felul de acuzaţii false.
Din anul 2002 şi până în anul 2003 organele de urmărire „au avut grijă” să PIARDĂ sau să FIE FURATE actele societăţii.
Credeau astfel, că nu există nici un act doveditor care să confirme corectitudinea actelor şi faptelor efectuate.
• O gândire greşită –
Pe lângă Procesele Verbale de Constatare ale Gârzii Financiare stă mărturie Expertiza Financiar Contabilă ordonată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, care prin sentinţa dată în dosar 1223/2004 pe data de 26 ianuarie 2005, respinge acuzaţiile aduse şi cere efectuarea unei expertize financiar-contabile. Citez textual expresia Preşedintelui completului de judecată care a dat sentinţa respectivă:
• „Eu nu condamn om nevinovat fără dovezi” – cere expertizei să răspundă la următoarele
întrebări:
• Ce a cumpărat şi a vândut socoetatea?
• Cantitatea?
• Dacă au fost plătite contribuţiile faţă de stat?
• Dacă constată fals în acte?
Expertiza financiar contabilă a fost efectuată de o specialistă de renume din Timişoara, numită personal de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Expertiza s-a putut efectua (chiar cu dispăriţia actelor) deoarece contabilitatea societăţii a fost efectuată de o firmă de specialitate financiar contabilă, si toate datele în legătură cu societatea Intercom România SRL au rămas în memoria calculatorului.
Expertiza constată şi subliniază că S.C. Intercom România SRL a cumpărat şi a vîndut doar MOTORINĂ , specificând şi numele vânzătorului, precum si a cumpărătorilor. Cantitatea şi ea specificată când şi cât s-a cumpărat şi vândut, şi de către cine.
Aici subliniez că niciunul dintre aşa zişi prejudiciaţi nu s-au prezentat la Proces, deoarece, ei, la momentul vânzării-cumpărării au controlat marfa şi au fost foarte mulţumiţi de calitatea produsului denumit „ Motorină de calitate superioară”.
Cât priveşte contribuţiile faţă de stat, expertiza constată, că societatea nici decum nu s-a eschivat de a-şi plăti obligaţiile fiscale ci dimpotrivă, a plătit în plus suma de 190 milioane lei. Totodată nu constată nici un fel de acte false, sau falsificarea unor acte.
Se trimite expertiza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Normal ea trebuia să ajungă la Judecâtorul care a ordonat-o. Moment în care se schimbă Judecătorul (avem martor pe avocatul nostru, precum şi procesele verbale de sentinţă), iar cel nou venit dă o sentinţă falsă, fără nici o dovadă, neţinând cont de cele afirmate în expertiză, cerută chiar de Înalata Curte de Casaţie şi Justiţie. O dovadă concludentă când Judecătorul îşi depăşeşte atribuţiile sale, socotindu-se mai presus în contabilitate financiară decât expertul contabil.
Nu ia în consideraţie afirmaţiile expertizei, zicând, că nu sunt relevante. Se pune întrebarea firească, dacă Judecătorul care a pronunţat sentinţa din dos. 1223/2004 din 26 ianuarie 2005 constată că nu sunt acte doveditoare şi casează sentinţele anterioare şi trimite cauza spre rejudecare, – cum de cu aceleaşi acte, respective, cu acte ce confirmă nevinovăţia inculpatului, Judecătorul care hotăreşte în dos. 3337/25.05.2006 dă sentinţă de condamnare?!?
Punctul 2. Nu se iau în consideraţie Drepturile Omului. Conform Declaraţiei Drepturilor Omului (act semnat şi de România), un om nu poate fi condamnat fără a se putea apăra. Totodată prin punctul 11 al Declaraţiei Drepturilor Omului,nici un om nu poate fi apriori socotit vinovat, pentru că trebuie să se bucure de prezumţia de nevinovăţie.
Am înaintat recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Srasbourg, împotriva statului Român. Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a acceptat recursul. Cererea nr.47167/06 din data de 16 octombrie 2008- Strasbourg.
Anexa – copie dupa actele trimise la CEDO.
La o sesizare ulterioară a mea am primit un răspuns în scris din partea Curţii de la Strasbourg în care zice:
• “In masura in care intelegeti sa va plangeti de procedura solutionata in Ungaria, va invit sa ne returnati formularul de cerere anexat prezentei, completat corespunzator “ Scrisoare datata :02 martie Strasbourg
Tribunalul din Budapesta, prin sentinţa dată 5.BKf.10.782/2011/4 respinge toate sentinţele, respectiv a Tribunalelor din Arad, Timişoara, Bucureşti, deoarece aceste nu ţin cont de Drepturile Omului şi constată, că procesele conţin defecte de procedură ;penală. Sentinţă a fost pronunţată în data de 06. Iulie 2011.
Anexa – Copie dupa sentinta Tribunalului din Budapesta.
Din actele sentinţelor se deduce, că acuzatul nu a fost prezent şi nu a fost present, nici avocatul ales, la toate sentinţele de judecată, în acest fel Drepturile Omului au fost încălcate.
Acuzatul a lipsit pe tot timpul procesului. Procesele pot fi efectuate în lipsă, doar dacă nu este cunoscută adresa, domiciliul acuzatului. Adresa mea din Ungaria a fost cunoscută, apare în mai multe acte în dosarele din Romania.
Deci, fără a fi prezent avocatul in toate procesele, la toate termenele şi fără prezenţa mea, procesele au avut loc, încălcându-se Drepturile Omului, cât şi legile de procedură penală.
Articolele si punctele din Codul de Procedura Penala incalcate de justitia romana sunt:Art.1 pct 2 ; Art.4 pct.1 ; Art.4 pct. 2 ;Art.5 pct. 1;Art.5 pct. 2; Art.7 pct. 3; Art.8 ;Art.9 pct. 4 ;Art.9 pct. 5; Art. 10 pct.3;Art. 10 pct. 5;Art. 15; Art.16 pct. a; Art. 16 pct. c; Art. 16 pct. e ;Art. 65; Art. 66 ; Art. 67 ;Art. 87 ; Art. 89 ; Art. 90 ; Art.109 ;Art. 171 pct. 1; Art. 171 pct. 4 ; Art. 171 pct.6 alin. 4 ; Art.190; Art. 197 pct.2; Art. 197 pct. 3; Art.205 pct.2
Orice Judecător, fie el chiar începător, ştie, că dacă lipseşte acuzatul cât şi reprezentantul său legal, procesul se amână, stabilindu-se o nouă dată. Nu şi în cazul nostru!?!
Punctul 3. Defectele de procedură penală sunt multe şi de neînţeles.
• Cum poate fi judecat cineva in cazul în care lipseşte „Corpul Delict”, in speţă – actele societăţii?- Art.5 punctele 1 si 2. Precum si Art.109.
• Pentru a începe un proces penal e necesară aprobarea prin semnătură a Procurorului Şef. În cazul nostru lipseşte aprobarea.- Art.7 pct.3 si Art.16 pct. e .
• Pierderea actelor societăţii şi lipsa lor de la dosar e un viciu de procedură, legea stabilind cu claritate modalitatea de păstrare şi de apărare a documentelor ridicate de organele de urmărire sau de cercetare.- Art.109 alin.5 si Art.65
• Neluând în considerare datele expertizei, pe care ea însăşi Curtea de Casasaţie şi Justiţie le ceruse, e un alt viciu de procedură penală.Art. 66 si Art.5 pct.2 si Art.167
• Neascultînd şi neluînd în consideraţie afirmaţiile şi actele apărării, luîndu-mi-se dreptul la apărare, e un alt viciu de procedură. Art.1 pct 2. Precum si Art.171 pct.1 si pct. 4
• Înmînarea sentinţei după data de expirare a termenului de recurs, e un alt vivciu de procedură penală.
• Art. 214 din Codul de Procedura Penala zice: – “actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin 1 se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.” Asa zise persoane vatamate nu se prezinta la niciun proces nesocotindu-se”vatamate.”
ORICE JUDECĂTOR TREBUIE SĂ ŞTIE, CĂ URMAREA UNUI VICIU DE PROCEDURĂ ESTE: SENTINŢA DEVINE NULĂ. Art.197 punctele 2 si 3.
Punctul 4. Sentinţa conţine minciuni şi afirmaţii false. Toate acuzaţiile din sentinţă sunt false.
Toate acuzaţiile sentinţei sunt false şi o dovedesc documentele existente.Insasi indeciziile incadrarii juridice stau martorie.
MINCIUNA cea mai uluitoare, cu care Judecătorul comite şi fals în acte, e acea, că s-au confiscat de la subsemnatul 6 miliarde Lei. Ori nefiind de unde, pentru că nu posedam această sumă, nu există nici posibilitatea confiscării.
Plecînd din România în anul 2002 şi ne deţinând nici un fel de valori (sau sume de bani), nici în România, şi nici în Ungaria – trebuia să se fi consemnat când şi unde şi cum mi s-a confiscat această sumă enormă?
Unde sunt documentele care să ateste confiscarea?
Fiind în Ungaria pe timpul proceselor, cum au fost transferaţi aceşti bani?
Rog Procurorul Şef al României, de a se autosesiza şi a cere începerea unei anchete (cercetare), dacă s-a ridicat de la Trezoria Statului Român recompense procentuale (conform legii 74) pentru prejudicii confiscate (doar pe hîrtie).
Bănuiesc, că în speţă putem vorbi de o organizaţie de tip mafiot, în care sunt implicaţi agenţi ai Gărzii Financiare, precum şi judecători.
Judecătorul care a pronunţat sentinţa în dosarul nr. 3337/25.05.2006 mai şi subliniază, că, confiscarea efectuată a fost legală şi corectă, deci nu se poate pune problema unei greşeli de dactilografie. Va rog a se avea in vedere Art.246 si Art.248 din Codul de Procedura Penala, la fel si Art.268 si Articolele 272;289; si 292. Actualul Memoriu rog a se incadra si la denumirea de PLANGERE PENALA.
Prin această afirmaţie, că s-a confiscat suma de 6 miliarde lei Judecătorii respectivi din Timişoara şi Bucureşti înfăptuiesc fals în acte, ceea ce ar trebui să atragă după sine cercetare penala
Punctul 5. Subsemnatul, am moştenit ereditar de la Mama o boală a sistemului nervos. Stiam de mult, că sunt suferind. În caz de criză nervoasă, tremur din tot corpul, picioare, mîini, nu am aer, nu sunt stăpîn pe propriile-mi fapte. Nu ştiu ce fac. Îmi pierd controlul total. Mă doare capul groaznic.
În anul 1979 an fost internat la Spitalul de Psihiatrie din Căpîlnaş. Apoi mereu eram în contact cu medicul psihiatru de la Policlinica din Arad, care îmi prescria calmante.
În asemenea caz de criză nervoasă am lovit în cap cu cărămida o persoană, în aşa fel, că au fost necesare 16 copcii pentru închiderea rănii.
Pe un altul, l-am lovit în cap cu scaunul, că a stat în comă 2 săptămîni.
Acasă s-a întâmplat, că în criză nervoasă am spart şi distrus mobila şi obiecte din casă.
Ştiind de boală, în casă mereu aveam şi am calmante, pe care soţia are grijă să mi le dea în caz de nevoie.
Spitalul de Psihiatrie din Szekszard e cel ce a stabilit pentru prima dată, după cercetări minuţioase şi teste de mai multe ore numele bolii care o am.
Depresie cronică agresivă de dipolaritate, accentuată. Medicul Legist de Psihiatrie din Budapesta confirmă, numele bolii, la fel, după mai multe ore de consultaţie.
În Spitalul de Psihiatrie al Închisorii din Zagreb, unde am fost internat timp de o lună de zile, confirmă şi tratează cu competenţă boala. Fiind însă cronică, nu există vindecare definitivă. O confirmă şi faptul că nu de mult timp am avut o criză şi am ajuns la Spitalul de Neurologie din Bielovar, unde am primit medicamentele necesare.
Anexa – Rezultatele controlului Neuropshchiatric din Budapesta si Zagreb.
Orice Judecător ştie legea, că un om bolnav mintal, cu boală cronică accentuată nu poate fi încarcerat.
6.) conform Art 122 litera b , termenul de prescriptie a persoanei juridice e de 5 ani pentru o pedeapsa de pana la 10 ani. Conform pct.2 Termenele de de prescriptie in prezentul articol( cel al persoanelor juridice) se socotesc de la data savarsirii infractiunii.Data in cauza fiind iunie 1999.
Ca urmare a celor aratate mai sus , atat Ministrul de Justitie al Croatiei cat si Ministerul de Justitie al Ungariei au refuzat extradarea mea, pe motivul nerespectarii Drepturilor Omului si a Legilor Codului de Procedura Penala.
Reamintesc organelor de resort din Romania cateva idei la care au subscris prin semnarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
1.) 1 – In aplicarea art.20 alin.2 si art.148 alin 2 din Constitutia Romaniei, judecatorul national are nu doar dreptul dar si obligatia asigurarii aplicarii reglementarilor si jurisprudentei europene, revenindu-i rolul de a aprecia cu privire la priorotatea tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, precum si cu privire la compatibilitatea si concordanta normelor din dreptul intern cu reglementarile ce vizeaza dreptul comunitar sau drepturile omului.
2.) 2 – Potrivit art.148 alin 2 Constitutia Romaniei , urmare a aderarii, prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu,au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare iar potrivit art. 20 alin 2 daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
3.) Asadar,potrivit Constitutiei ,principiul prioritatii este consacrat atat pentru dreptul comunitar cat si pentru tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.Drepturile si libertatile fundamentale continute de CEDO sunt cuprinse si in Carta Drepturilor Fundamentale, Carta garantand atat drepturile fundamentale ale cetatenilor Uniunii Europene, cat si drepturi de natura procesuala.
4.) Prin urmare, in ce priveste drepturile de natura procesuala se impune atat recunoasterea Conventiei Europene a Drepturilor Omului , cat si a Cartei drepturilor fundamentale. Respectarea drepturilor cetatenilor U.E. este parte integranta a principiilor generale de drept, aparate atat de CEDO cat si de Curtea de Justitie, aplicabilitatea directa a dreptului comunitar insemnand aplicarea deplina si uniforma a reglementarilor sale in statele membre, instantele nationale avand obligatia sa asigure efectul direct, deplin, inlaturand orice norma contrara interna, respectarea acestui principiu decurgand din ordinea juridical comunitara care a devenit parte integranta a ordinii juridice a statelor member.
5.) In aplicarea dreptului , judecatorul roman se afla atat sub jurisdictia Uniunii Europene, tinand cont de jurusprudenta Curtii de Justitie de la Luxemburg, dar si sub jurisdictia de la Stasbourg careia Romania I s-a supus neconditionat la 20 iunie 1994 cand a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Aplicarea prioritara a Conventiei si obligativitatea jurisprudentei CEDO sunt principii directoare in dreptul si jurisdictia interna a tarii, fixate clar prin art.20 ali.2 din Constitutie.
6.) Prin art.6 din CEDO s-a ratificat dreptul la un process echitabil, aceasta presupunand in abordarea Curtii Europene printre altele si egalitatea armelor si motivarea hotararii. Prin perspective egalitatii organelor, Curtea Europeana intelege ca acest principiu cere ca fiecare parte la un process sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza in fata instantei.in conditii in care sa nu o dezavantajeze vizavi de partea adversa.
7.) Instanta a omis sa cerceteze probele (expertiza), creiind o pozitie dezavantajoasa intimatului si refuza sa cerceteze si sa analizeze problema de fond. De fapt lipsa totala a mijloacelor de proba,(pierdute).
8.) Art.6 CEDO implica in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al tuturor argumentelor, elementelor de proba al partilor.
9.) Dreptul la un process echitabil implica exercitarea dreptului de aparare , care ocupa un loc essential in organizarea si in derularea unui process echitabil.
10.) Dreptul la aparare include dreptul paratului de a fi ascultat .
11.) Datele dosarului respective sunt atat de clare (lipsa de probe,expertiza favorabila,contraventie exercitata de sistemul juridic asupra Drepturilor Omului sau defectele ede procedura),incat orice alta interpretare , in afara de cea ad literam, este de fapt o interpretare contra legem, iar principiul securiatii juridice interzice unui judecator sa aplice o interpretare contra legem.
Prezentul memoriu demonstrează clar, că urmărirea prin Interpol al subsemnatului nu are acoperire juridică.
Conform Art. 9 pct.4 Atunci cand se constata ca o masura privata sau restrictiva de libertate a fost dispusa in mod nelegal, organelle judiciare competente au obligatia de a dispune REVOCAREA MASURII si , dupa caz punerea in libertate a celui retinut sau arestat.
Pct 5 ) Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal , in cursul procesului penal, o masura privative de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de lege.
Anexa – Sentinta justitiei Croate.
Deoarece am fost privat de libertate pe nedrept timp de 20 de luni, deoarece pe timpul respectiv mi s-a inrautatit sanatatea pana la aproape de moarte, conform art.9, solicit o despagubire morala si materiala echivalenta a 1 milion de Euro.
Rog instituţiile de mai jos menţionate, de a lua măsurile de rigoare ce se cuvin pentru a soluţiona cazul meu dramatic, şi a mă înştiinţa de măsurile luate.
Cu multumiri Simon Kozma.
Prezentul memoriu se înaintează:
European Court of Human Rights
• Primului Ministru al Guvernului
• Parlamentului Europei. Secţia Juridică
• Ministerului de Justiţie
• Directiei Nationale Anticoruptie
• Consiliul Superior al Magistraturii
• Ministerului de Interne
• Procurorului Şef al Republicii
• Advocatul Poporului
• Biroul Interpol European
• Biroul Interpol Bucureşti
• Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie