Este de neprețuit cum parlavargii PNL se zbat, se zvârcolesc, zgreapțănă pe la clanța PSD, doar, doar le dă Marcel Ciolacu alegeri comasate. Deși nu pricepem la ce i-ar folosi lui Ciolacu să-i ajute pe cei care răcneau pe străzi ”Ciuma roșie” și organizau alegeri în plină pandemie după cu voiau mușchii Primului Voiajor a Patriei și al papagalului său de atunci, premierul Sică Mandolină? În fond, de asemenea aranjamente doare cei de la PNL ar beneficia. Poate e timpul ca PSD să-și recupereze primarii furați în 2020 de către PNL.
Eurodeputatul Rareș Bogdan, după limba catifelată administrată ieri Mărețului Conducător al Patriei la Bruxelles, s-a gândit să facă teoria chibritului la B1TV și să bată câmpii (habar nu avem ce au ăștia de la PNL cu bieții câmpi, în loc să-i are, îi bat) cu privire la reprezentativitate, prezența la vot care va fi sporită și alte țări europene care comasează.
Țările acelea europenea ”comasează” că sunt în limita legală și-și respectă legile, altfel ar lua-o în bot (așa cum merită și acest partid care a mima liberalismul până s-a văzut cu sacii în căruță) – asta uită să mai spună toți papagalii care-i dau gaia-mațu cu ”Europa face”, ”Europa drege”. Și, normal, pupincurprompteriștii de chitanțier de la B1TV, unul nu vede jurnalism dincolo de ce i se scrie pe ecranul prompterului.
Dar cel mai tare îmi place faza cu ”5 rânduri de alegeri ar obosi populația”… După ce i-a durut fix în propriul interes de bunăstarea noastră, nerespectându-și niciun angajament luat față de noi în 2020 (din contră), angajându-și curvele în banul public, mărind taxe și impozite, împrumutându-se pentru creșteri salariale la buget și pensii speciale (alea care au dispărut în 30 de zile din 2019 încoace), acum nu mai pot pagalii aceștia de ”oboseala” noastră!
Vome, bă!
După care hop și Baronul OSĂ al Cluj-Napoca iese la declarații de la pupincurpresa lui locală de chitanțier (e joi, e zi de scăldătoare de PR pe banii prostoilor de clujeni).
Baronul OSĂ ne ia cu psihologia inversă, adică ce, românii sunt chiar atât de neajutorați încât să nu știe să aleagă între buletinele de vot? Apoi o bagă din nou pe cea cu turul I al alegerilor prezidențiale și Referendumul pe care l-a organizat el, ca premier, în 2009, uitând să spună că n-are orașul croat înfrățit cu prefectura nimic de a face cu genul acesta de ”alegeri”. Tovarășul ”constituționalist”, ditamai ”confu’” la UBB Cluj-Napoca: care e diferența dintre un referendum și orice formă de alegeri?
Că da, după ce am votat degeaba în 2009 ca numărul de șparlamentari să fie redus la 300, ni s-a spus că pe lângă referendumul consultativ, există și unul decizițional – că așa vor mușchii acestor mafioți organizați în Grupuri Infracționale, impropriu numite partide.
”S-au organizat şi a fost foarte bine şi au mai fost şi în 2019, dacă vă amintiţi bine, referendum, odată cu alegerile. Deci aceste lucruri chiar noi în România le-am organizat, iar a nu avea încredere că oamenii nu vor fi şti să aleagă între buletinele de vot, asta înseamnă practic o ofensă la adresa cetăţeanului”.
Să vă explic:
Constituția nu vorbește despre două feluri de referendum, iar legea (3/2000) zice așa:
Referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la:a) revizuirea Constituției;
b) demiterea Președintelui României;
c) probleme de interes național.Consultare ȘI exprimare a voinței suverane. Nu e cu SAU. Sigur, dacă întrebi populația dacă vrem să fie pământul plat, iar aceasta zice că da, guvernul are obligația de a face tot posibilul să aplatizeze pământul, dar asta nu înseamnă că pământul chiar devine plat.
Apoi, observați că toate trei au fix același regim juridic. E voință suverană (așa zice și în Constituție, ea însăși votată prin referendum) deci rezultatul unui referendum, de orice fel dintre cele trei, are forță echivalentă cu a unui articol din Constituție.
Bun, atunci de ce prevede Constituția o altă procedură de modificare decât un simplu referendum? De ce mai votează ăia în Parlament (cu două treimi, majoritate calificată), atunci când e vorba de demiterea președintelui sau de modificarea Constituției? De fapt, întrebarea trebuie pusă cumva invers: numai procedura de votare în parlament, urmată de aprobarea prin referendum, este singura modalitate de modificare a Constituției? Eu zic că nu (și avem în acest sens decizii CCR, recomandări ale Comisiei de la Veneția, ignorate, desigur).
Deruta vine de la un articol din Legea Referendumului, care zice așa:
(2) Organizarea și desfășurarea referendumului cu privire la revizuirea Constituției, precum și rezultatul acestuia sunt obligatorii.
… de unde s-ar înțelege că celelalte nu sunt obligatorii?
Dar, dacă ar fi așa, s-ar nega însăși conceptul de suveranitate, de vreme ce Constituția spune că aceasta se exercită de către popor, fie prin aleși, fie direct, prin referendum.
Așadar, în limbajul public a intrat această diferențiere absolut artificială – la referendumul consultativ ne cheamă președintele, votăm, iar apoi șparlamentarii mai văd ei dacă țin cont sau nu de rezultat,în timp ce la referendumul decizional e vorba fie de demiterea președintelui, fie de modificarea Constituției, după îndeplinirea procedurilor parlamentare de demitere/modificare.
Prin urmare, Referendumul (băi, loază), este o formă de democrație directă, în contrast cu democrația reprezentativă.
Prin urmare (băi, loază), democrația directă este un regim politic democratic în care populația (”suveranul”) exercită puterea în mod direct. Democrația directă mai este numită, uneori, și „democrație pură”. Hai că ar trebui să ți se pară cunoscut, doar pe vremea când te dezvoltai ca activist UTC și UASCR toate acestea erau numite autogestiune. Este aplicarea în economie a democrației directe.
Cât despre democrația reprezentativă, aceasta este un regim politic democratic în care cetățenii deleagă puterea poporului – a „suveranului” – unor reprezentanți pe care îi aleg chiar din rândurile lor, pentru a se ocupa de treburile publice. Alegerile legitimează dreptul reprezentanților de a decide în locul și în numele poporului, fără a-l mai consulta, pentru o perioadă de timp limitată, după care trebuie organizate noi alegeri.
Prin urmare, sula și Prefectura – acesta este exemplul pe care îl tot dai.
Și, deși știe că există o decizie a Curții Cosntituționale din anul 2012, care interzice acest tip de comasare din motive absolut constituționale, bagă și el polonicul în cazanul cu ce consumă ei politicienii atunci când vor să pară deștepți și devreme acasă și nici cu blonda în parcare nu au petrecut.
”Noi trebuie să ne uităm şi să vedem dacă ceea ce se face, ceea ce se propune este în consonanţă cu legea, este în consonanţă cu practica europeană, este posibil să se facă şi atunci, legal, este? Da, este! Se poate face? Alţii fac din Uniunea Europeană? Fac! Este posibil să se implementeze? Da!”.
Observați cum ambii parlavragii se țin de ”punctajul” trasat de la Centru?