În cadrul unui interviu acordat Evenimentului zilei, prof. univ. dr. Marcela Sălăgean, șefa școlii doctorale de istorie contemporană de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, a răspuns provocărilor legate de acțiunile istorice ale Regelui Mihai.
Prof. univ. dr. Marcela Sălăgean – Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca
„Înainte de a oferi oricine, orice răspuns despre acțiunile Regelui Mihai cât timp a fost în fruntea statului român, consider că trebuie neapărat să se țină cont de limitele constituționale existente atunci în România, dar și de geopolitica Marilor Puteri din epoca respectivă”, subliniază prof. univ. dr. Marcela Sălăgean.
Marcela Sălăgean:
– Actul de la 23 augut 1944 – prin ieșirea României din alianța cu Germnania nu numai că s-a contribuit la scurtarea duratei războiului, dar cel mai important lucru pentru noi a fost faptul că la negocierile din cadrul Conferinței de Pace, chiar dacă România a fost în tabăra învinșilor, i-a fost recunoscută de către Marile Puteri învingătoare apartenența întregii Transilvanii, fiind reconfirmată, după mai puțin de trei decenii, granița româno-maghiară stabilită la Trianon în 1920;
– rezistența Regelui în toamna lui 1944 la presiunea sovietică de numire a unui premier acceptat de Moscova. În 4 noiembrie Regele îl numește din nou pe generalul Nicolae Sănătescu în fruntea guvernului, iar în 6 decembrie 1944, după ce la presiunea sovietică Sănătescu a fost înlaturat, Regele, prin desemnarea generalului Nicolae Rădescu drept prim-ministru, a reușit din nou să evite instalarea în fruntea guvernului a unui premier favorabil rușilor;
– greva regală din 1945-1946, chiar dacă nu a avut efectul dorit, a fost o formă evidentă de rezistență la presiunile comuniștilor din țară și a sovieticilor.
Ce reprezintă Regele Mihai astăzi, ce însemnatate mai are simbolul regalitatii pentru Romania?
– Din punctul meu de vedere Regele Mihai reprezintă un simbol al unității românilor, indiferent dacă ei trăiesc sau nu în granițele statului român. Reprezintă parte a ISTORIEI, o istorie care încă stârnește nostalgii; o epocă în care România a reprezentat un punct de referință la nivel regional și continental, și de care au trebuit să țină cont chiar și Marile Puteri ale vremii în „jocurile” lor de interese pe care le făceau în epocă.
Care credeți că a fost cea mai inspirata inițiativă a Regelui Mihai în privința României? Dar cea mai vizibilă greșeală?
– Cea mai inspirată inițiativă – 23 august 1944;
– Cea mai vizibilă greșeală – dacă se poate spune așa – probabil lipsa unei reacții ferme în urma „Înscenării de la Tămădău” din iulie 1947, când membrii marcanți ai Partidului Național Țărănesc au fost arestați.