Industria IT îi atrage ca un magnet pe tinerii care își doresc un loc de muncă bine plătit, tineri care uneori renunță chiar la studiile universitare pentru a se concentra pe munca în acest domeniu în care, cel puțin în ultima vreme, nu mai contează diploma, ci aptitudinile și cunoștințele practice.
Facultățile de profil pot scoate un număr limitat de studenți, iar aceștia de multe ori se angajează chiar din timpul studiilor pe care le urmează în paralel cu job-ul, renunțând uneori să mai termine facultatea. Numărul celor care anual își dau licența fiind limitat, companiile de IT din Cluj angajează chiar și studenți din anul I, în acest domeniu dinamic pregătirea angajaților cu aptitudini putându-se face și la locul de muncă.
Ziar de Cluj a discutat cu specialiști din mediul universitar, cu manageri ai unor importante firme de IT, cu foști studenți, pentru a afla de la aceștia dacă este necesar, la ora actuală, ca viitorii angajați în IT să fie absolvenți ai unei facultăți de profil sau dacă nu sunt neapărat necesare studiile universitare pentru a performa la locul de muncă și dacă angajatorii le recomandați tinerilor să termine mai întâi o facultate și abia apoi să se angajeze, sau să se formeze direct în cadrul companiilor.
Prof.dr.ing. Dînșoreanu Mihaela, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare: „Fără o pregătire serioasă, nu poți face față la toate provocările care pot apărea; domeniul acesta ar trebui să se orienteze și în Cluj spre inovare, nu numai spre execuție”
Prof.dr.ing. Dînșoreanu Mihaela, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice din Cluj, consideră că studiile universitare sunt în continuare necesare pentru ca studenții să aibă o bază solidă și o perspectivă sigură în acest domeniu:
„Există un număr mare de companii de IT în Cluj, care toate caută forță de muncă și, teoretic, se poate face facultatea în paralel cu un job în domeniu, dar este foarte greu să se facă în paralel și școala la un nivel calitativ corespunzător, de aceea noi recomandăm studenților care nu au mijloacele necesare să se întrețină la studii, dacă chiar trebuie să se angajeze, să o facă cu un timp redus, nu full-time, nu 8 ore pe zi, ci un maximum de 4 ore, ca să poată să își finalizeze și studiile. Din păcate, sunt multe situații în care finalizarea studiilor este amânată sau unii studenți chiar renunță pentru că sunt mai atrași de câștigul imediat, fără să vadă perspectiva pe termen mai lung.
Din păcate, diploma nu contează așa de mult în industrie și nici legislația nu ne ajută foarte mult, iar acest lucru este valabil și la master. Practic, piața nu face diferență nici din punctul de vedere al pozițiilor și nici al salariului, dacă angajatul este un absolvent de nivel licență sau de nivel master sau poate nu este absolvent deloc. Asta nu este reglementat prin legislație nicicum și, până la urmă, este la latitudinea companiilor și a organigramelor, cum plătesc oamenii.
Companiile foarte serioase și mari, multinaționalele, sunt mult mai riguroase, pretind ca cei pe care îi angajează să își și finalizeze studiile. Dar există și un număr de companii pentru care cunoștințele de care au ele nevoie sunt suficient de limitate încât să nu aibă nevoie de absolvenți de licență, masterat sau chiar doctorat. Își pot face treaba și cu persoane de o calificare mai joasă. Sunt operațiuni mai de rutină care nu necesită foarte multă creativitate, inovare.
Nu știu exact care este salariul de început, dar, probabil că pentru un tânăr de 20 de ani, ai cărui părinți nu au resurse materiale, salariul pe care îl primește la firmă este mai mare decât ce primesc părinții lui după 20-25 de ani de muncă și atunci i se pare că e bine.
La noi, după anul III, studenții au un stagiu de practică obligatoriu de 240 de ore, care se face la companii. Și insistăm să fie după anul III, ca ei să acumuleze totuși suficiente cunoștințe, încât să poată să fie aplicate la companii și să fie suficient de lungă practica, încât să își poată face o idee despre ce înseamnă munca într-o companie de IT. Până în anul III au laboratoare, au proiecte, deci oricum fac lucruri practice.
Academiile de IT deschise de către unele companii reprezintă o alternativă, dar pregătesc oamenii pentru niște nevoi imediate ale firmelor, fără a le oferi o bază solidă, teoretică și formală, care să le permită să se adapteze și să învețe mai departe, pentru că domeniul acesta este foarte dinamic. Ce înveți acum, peste 5 ani nu mai e chiar valabil. Unele principii și unele fundamente teoretice rămân, dar tehnologiile se schimbă. Însă, cei care aleg să rămână în școală și să nu se angajeze până la finalizarea studiilor oricum au acces la tehnologii, oricum folosesc tehnologiile. Atâta doar că le văd dintr-o perspectivă mult mai formală, ei înțeleg fenomenul din spate, nu tehnologia de acum, care, dacă se schimbă, tu următoarea tehnologie o înveți din nou. Dar, dacă ai înțeles mecanismul din spate, următoarea tehnologie o vezi tot ca o instanță, ca o variațiune a unor principii pe care le cunoști și o poți înțelege și asimila mult mai repede și mai ușor.
Eu le recomand studenților mai întâi să își termine studiile și abia apoi să se angajeze, mai ales că boom-ul acesta de acum nu garantează nimeni că va continua; s-au întâmplat crize și în IT și în alte domenii. Fără o pregătire serioasă nu poți face față la toate provocările care pot apărea și, mai mult decât atât, și domeniul acesta ar trebui să se orienteze și în Cluj spre inovare, nu numai spre execuție. Ori, fără o pregătire serioasă și formală în spate, nu poți aduce inovare. Toate companiile mari pe care le știm acum, Google și altele, au pornit de la niște teze de doctorat, de la niște rezultate în cercetare care au fost după aceea aplicate.
Noi, la calculatoare, avem în jur de 150 de absolvenți anual, care își dau licența. Piața muncii ar avea nevoie de mult mai mulți și atunci recrutează studenți din timpul anilor de studiu. Locurile la facultate nu se pot suplimenta din nenumărate motive. Din motive logistice, administrative și legislative. ARACIS-ul ne-a acreditat cu un număr limitat de locuri, dar acest număr limitat de locuri vine și din resursele pe care le avem: resursele materiale, spații, iar cea mai dură problemă la noi sunt resursele umane pentru că e foarte greu să atragi tineri asistenți, doctoranzi, în școală, cu un salariu incomparabil cu salariul pe care l-ar primi la firmă. Noi ne confruntăm de asemenea cu o problemă de atragere a resurselor umane pentru că, așa cum studenții sunt foarte tentați să lucreze, cu atât mai mult după ce termină sunt tentați să avanseze în industrie și foarte puțini sunt cei care au într-adevăr chemare spre cercetare și spre partea didactică, ca să rămână la facultate, ori, în condițiile acestea, nu putem asigura un număr de școlarizare mai mare. Nu avem cu cine”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, prof.dr.ing. Dînșoreanu Mihaela, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca.
Emil Floare, fost masterand al UTCN, cursant al Academy+Plus și angajat în IT: „Odată ce te-ai angajat, câteva luni numai să ai de experiență practică, e un lucru superior față de doctorat!”
Emil Floare, fost masterand al UTCN, actual cursant al Academy+Plus și angajat în IT, a renunțat la masteratul început, pe care l-a considerat inutil, fiind convins că experiența practică este lucrul care contează cel mai mult în acest domeniu, câteva luni de experiență practică însemnând mai mult chiar decât un doctorat:
„Oricum, angajatorii nu au nevoie de facultatea ta! Au nevoie de experiență! Nu se mai ține cont în IT de diplomă. Din 11 septembrie 2015, atâta timp cât lucrezi în IT, nu se mai impozitează, chiar dacă nu ai diplomă. Poți nici Bacul să nu îl ai luat! Poți lucra în IT și fără Bac!
La ce te ajută faptul că ai terminat o facultate?! Dă bine la CV! Odată ce te-ai angajat, câteva luni numai să ai de experiență practică, e un lucru superior față de doctorat! Google s-a făcut într-un garaj, nu în urma unei lucrări de doctorat și nu sub mentenanța vreunui profesor de la universitate! Facultatea își are rolul ei, dar, înainte de toate, e experiența în domeniu, pe care nu o acumulezi decât angajându-te sau făcând internship-uri sau orice altă chestie practică, în afară de facultate. Sau laboratoarele. În facultate faci practic doar la laboratoare. Și asta face diferența.
Eu am făcut numai niște cursuri de la Poli, în cadrul unui program postuniversitar de la ei. Am făcut numai niște cursuri de la masteratul lor, nu m-am mai dus, nu mi l-am făcut tot, am renunțat, pentru că mi s-a părut inutil. Mie mi se pare că experiența primează.
Sunt mulți care vor neapărat să aibă o școală făcută, vor să fie studenți. De-asta nici nu se apucă să lucreze. Dar, oricum, când vrei să te angajezi, dacă ai abilități și skill-uri dobândite, indiferent unde, ești angajat. Și asta contează: skill-urile și abilitățile pe care le ai, de care poți să dai dovadă!
Facultatea poate fi un start bun, dar nu numai de acolo poți învăța, că poți să fii și la facultate și să nu ai habar! Eu am renunțat la masterat pentru că am considerat că mai bine mă organizez după bunul meu plac! Și acum lucrez în IT. Am făcut un an la Academy+Plus și acum sunt în al doilea. Copiii de la Academy+ le dau școală la oricare dintre profesorii de la Politehnică! Pe zona unde am fost la masterat, la Poli, nu au fost nu știu ce profesori, dar poate nici nu aveau cu cine! Poate de-asta nu au fost cursurile cum trebuie, că au fost numai așa, adunături de cursanți de pe la alte domenii. M-a dezamăgit total!
Și în caz că vine o criză, un angajat poate să nu aibă nicio diplomă, dacă el e baza, dacă el e managerul, dacă el e tot ce s-a gândit acolo! În IT contează efectiv să știi să îți faci treaba și să știi să o faci bine! Și asta poți învăța la locul de muncă, nu ai nevoie neapărat de facultate! Facultatea o faci dacă vrei să ai diploma în CV și dacă pur și simplu nu ai fi capabil să te adaptezi la locul de muncă, e pentru cei care vor să o ia mai încet sau vor să le fie toate lucrurile clare în cap. Oricum, când ajungi la locul de muncă, tot te specializezi!”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Emil Floare, angajat în industria clujeană de IT, fost masterand la Politehnică și actual cursant al Academy+Plus.
Daniel Metz, CEO NTT Data România: „Recomand finalizarea studiilor de bachelor și, abia apoi, intrarea într-un job serios!”
Daniel Metz, CEO NTT Data România, le recomandă tinerilor să nu își neglijeze studiile universitare în cursul cărora își pot pune bazele teoretice necesare:
„În principiu consider că în urma schimbării sistemului de învățământ ar fi foarte bine ca studenții să se concentreze pe finalizarea primilor trei ani de studiu la nivel de bachelor.
Aceasta ar fi durata minimă de studiu, din punctul meu de vedere. După trei ani este posibilă o angajare, dar nu trebuie neglijată în niciun caz pregătirea masterală.
Intrarea într-un job din timpul studiilor de bachelor conduce la o verticalizare timpurie pe o nișă îngustă fără a exista o bază completă de know-how informatic.
Firmele de IT nu pregătesc studenții în mod atotcuprinzător, ci, în mod normal, doar pe zona de implicare a acestora în proiecte. Nu este rolul firmelor de IT de a preda studenților bazele teoretice necesare.
În concluzie, recomand finalizarea studiilor de bachelor și, abia apoi, intrarea într-un job serios. Desigur că pe timpul bachelor-ului trebuie făcut un stagiu de practică, dar focusul trebuie să rămână pe prezența la cursuri, laboratoare și pregătirea examenelor”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Daniel Metz, CEO NTT Data România.
Ovidiu Barz, CEO ServusTech: „Studenții care lucrează nu trebuie să renunțe la facultate!”
Ovidiu Barz, CEO ServusTech, un angajator cu o vastă experiență în domeniu, le recomandă studenților care lucrează să nu renunțe la facultate, considerând drept ideală o îmbinare, în paralel, a studiilor universitare teoretice cu experiența practică ce poate fi dobândită la locul de muncă:
„Eu și în firmele pe care le-am condus și în firma mea am angajat și continui să angajez studenți. Cred că îi ajută să învețe mai repede și să coreleze ceea ce învață teoretic cu ce se face practic, sunt lucruri pe care învățământul de la noi încă nu le corelează în zona practică și în zona de business cu ce se întâmplă în economie, ceea ce în facultățile de afară se face cam de mult; la noi s-au făcut niște progrese, dar încă nu suficiente și atunci studenții pot compensa cu faptul că învață lucrurile practice în firmă.
Pe de altă parte, sigur că, având deja experiență când ai terminat facultatea, cumva arzi niște etape și presupune un efort mai mare, că trebuie să și înveți, să și muncești. Nu aș recomanda, în schimb, să abandoneze facultatea. Sigur că să facă și facultatea în timp ce lucrează este un efort, pe de o parte recompensat material, ei devenind salariați, pe de altă parte recompensat prin faptul că acumulează cunoștințe practice. Nu ai cum, în facultate, să iei contact cu toate domeniile posibile, cu toate proiectele posibile, cum ai șansa aceasta lucrând. Dar, e un efort mai mare, pe care, la vârsta asta, de ce să nu îl faci? Nu ai încă obligații, nu ai încă familie, ai multă energie.
Din punctul meu de vedere, studenții care lucrează nu trebuie să renunțe la facultate pentru că, și dacă nu folosesc zilnic respectivele cunoștințe, cei care beneficiază de suportul teoretic, de suportul matematic, înțeleg altfel lucrurile, schimbă mult mai ușor tehnologiile, au o bază teoretică, chiar dacă nu aplică tot ce au învățat. Pe de altă parte, eu văd asta când convertești, cum se face mai nou, din lipsă de resurse, un student de la un alt profil, de la Filologie am convertit, de la pictură, spre zona de IT, tânărul poate să învețe o tehnologie, poate să lucreze cu tehnologia respectivă, dar, pe termen lung, simți lipsa bazei teoretice. Deci, nu le-aș recomanda studenților să abandoneze facultatea, cred că se pot duce în paralel, experiența noastră de până acum arată că este posibil.
Cei care lucrează în timpul facultății ard unele etape pe care cei care nu lucrează trebuie să le parcurgă imediat după ce termină facultatea. Situația ideală este ca studenții să meargă la facultate și să și lucreze în timpul facultății. Mulți dintre ei nu lucrează 8 ore, lucrează cu contract de 4 sau de 6 ore, ca să poată să compenseze.
În ceea ce privește importanța diplomelor, faptul că nu contează atât de mult la angajare, nu cred că este o situație prezentă doar în industria IT. Săptămâna trecută am avut invitat la Cluj un fost vice president de la IBM și actual CEO la o firmă de soft și, la o masă cu mai mulți studenți români și angajați români, a spus un lucru oarecum surprinzător pentru noi ca europeni: «Nu aș angaja în firma mea pe cineva cu PhD, cu doctorat!», în ideea că cei de afară care fac doctorate se orientează spre cercetare, spre introspecție, nu spre un domeniu practic. Și el vedea chiar o piedică în asta.
Ca și angajator, sigur că tu obții niște rezultate, vrei niște rezultate concrete într-o ramură sau alta, într-o tehnologie sau alta. Poate să fie orientativ un masterat, un doctorat, să îți dea o idee: da, sigur, omul acesta s-a specializat pe ceva, dar, până la urmă, aprecierea o faci în funcție de rezultatele concrete și de ce poate dovedi concret, nu de o diplomă sau de o calificare.
În ceea ce privește numărul insuficient de absolvenți, aceasta reprezintă o problemă, dar, pe de altă parte, cred că este și o limită naturală. Am auzit tot felul de discuții în spațiul public și, mai ales, în spațiul IT, să facem mai multe locuri, să fie mai mulți studenți la IT, dar asta este ca și cum ai zice că vrei să scoți mai mulți poeți sau mai mulți pictori! Ai un bazin natural într-o anumită populație de oameni care au talentul acesta și orice creștere artificială pe urmă o să ducă la un efect contrar. Se mai făceau asemenea lucruri în anii ’50, când se doreau mulți ingineri. Ai o limită naturală a oamenilor care au talent pentru așa ceva, probabil că oamenii aceia se și orientează spre domeniu. Dar, să-i forțezi, că vrei să-i faci pe toți IT-iști, să îi faci pe toți să aibă talent matematic, să îi faci pe toți să aibă talent algoritmic, nu știu dacă este recomandabil. Au făcut asta în India, pentru că și acolo aveau la un moment dat problema asta și au văzut că este o industrie care merge și i-au orientat, haide să trimitem pe toată lumea la IT, cu consecințe care acum sunt oarecum nefaste pentru ei, în sensul că, sigur că au și ei programatori foarte buni și firme de foarte bună calitate, dar au și foarte mult balast și foarte multă umplutură. Sigur că oricine poate să învețe, dar nu oricine poate să aibă talent în orice domeniu. Există o limită naturală, un procent X% dintr-o populație care poate să facă matematică, un procent Y care are talent la poezie, un procent Z care are talent la medicină”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, Ovidiu Barz, CEO ServusTech.
Foto: graysoncollin.com/