Prezența sopranei Paula Rad la emisiunea „Românii au talent” a stârnit colbul de pe corpul prăfuit al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, o instituție împietrită până acum în autosuficiență, o castă ariană la care nu au acces artiștii tineri care nu fac parte din elita agreată de actuala conducere.
Ioan Vrășmaș, un maestru al muzicii de operă, prezent la emisiunea Pentru Cluj, moderată de jurnalistul Liviu Alexa, la NCN, a prezentat o imagine tragică a acestei instituții culturale, una în care indivizi rapace cresc pe cadavrele artistice ale tinerilor cărora nu le oferă o șansă reală de afirmare:
„Am încercat să văd și ce a cântat fata cu pricina, am încercat să văd și reacțiile celor din juriu și am citit și dreptul la replică sau comunicat de presă, cum s-o fi numind. În mintea mea, venind spre emisiune, s-a conturat un tablou foarte straniu, mai ales că eu coboram din Feleac, din pădure, acolo unde stau, și îmi imaginam așa o haită de lupi la care le vezi numai ochii și care așteaptă o pradă după o iarnă lungă, nemâncați, și iese o căprioară tânără care nu știe nici bine să pască, nici bine să bea apă, sinceră și la locul ei și, desigur, după ce o atacă și o trântesc la pământ, victimă sigură, se înfruptă bine mediatic din carnea ei proaspătă și, după ce s-au săturat bine lupii, ca să fie tabloul integru, vin și corbii care zboară ușor și își mai înmoaie și ei ciocul din când în când. Așa că tabloul, la final de interpretare, când se lasă de ziuă, este cam așa: lupii au plecat sătui, corbii au un gust bun de sânge pe gât și căprioara nu mai respiră.
Căprioara este această fetiță care a fost, după părerea mea, sacrificată mediatic, și, mai mult decât tot ce s-a întâmplat, a fost distrusă din punctul de vedere al viitorului ei artistic.”
Marii maeștri ai Operei din Cluj, cu tot arianismul de care dau dovadă în exprimarea lor publică, performează într-o operă al cărei repertoriu este discutabil ca valoare artistică. În privința repertoriului actual al Operei, Ioan Vrășmaș a declarat:
„Programul nu mi se pare unul reușit, tocmai din perspectiva faptului că, în primul rând, nu găsesc, nu numai în perioada aceasta a domnului Aștefănoaie, ci nu găsesc nici înainte, un titlu de Mozart. Într-o operă națională trebuie să găsești măcar un titlu de Mozart. Opera Națională Română nu a reușit să facă turnee de cel puțin 15 ani, dar cred că sunt 20. Pentru a lega Opera ta din Cluj cu mari teatre și cu mari interpreți și cu mari dirijori trebuie să faci turnee. Este mult mai relaxant să nu le faci.”
Mezzosoprana Marinela Marc, printr-o intervenție telefonică în cadrul aceleiași emisiuni, a precizat:
„Repertoriul este foarte însărăcit, este foarte împuținat, parcă se dorește să nu se cânte titluri mari și nici nu se poate acoperi, pentru că sunt la ora actuală 18 soliști. Sunt tineri talentați care au terminat, dar nici cei care au calități nu au ce căuta la Operă în momentul acesta. Nu știu cum se dau posturile, nu știu pe ce criteriu se promovează, nu există concursuri. Dacă nu există un concurs adevărat, și legea a fost permisivă, sistemul este cel care dă voie direcțiunii să angajeze și aici ministerul a recunoscut, domnii miniștri, secretari de stau, au spus: «Nu este în ordine că angajamentele se fac așa! Și nici ca un director… un manager nu trebuie să se promoveze! Nu asta înseamnă manager, a mă promova eu și a pune titlurile care îmi convin mie! Dacă, de exemplu, eu nu pot să cânt, atunci nu se pune titlul! (…)
Acești oameni nu au ce căuta la cârma Operei pentru că nu se pricep și nici nu doresc decât niște avantaje materiale pe care și le-au irosit în campania de promovare a unui partid și pe care trebuie să și le pună înapoi în buzunare. În momentul în care acești oameni vor fi schimbați și vor apărea adevărați manageri de operă, ne vom găsi și noi locul, noi, cei care avem voci! Domnul Estefan este un bariton oarecare, care este util în măsura în care nu sunt alți baritoni, și dumnealui este util, fiecare își are locul lui, dar încurcarea acestei poziții cu cea de manager și nerespectarea cântăreților care pot să cânte și care vor, asta este dezastruoasă pentru Operă! Fiecare, când ajunge acolo, trebuie să se gândească la binele Operei!
Paula Rad nu își poate găsi niciodată un loc la Opera Română din Cluj, așa cum nu mi-l găsesc eu sau domnul Vrășmaș sau domnul Viorel Săplăcan sau alții. Dar cei care sunt angajați acolo și cântă adeseori și duc câte un act, aceia sunt pregătiți? Cei care duc un act și sunt schimbați sau nu pot să cânte?! Sunt atâția nepregătiți acolo! Angajările pe care le-a făcut domnul, de pe băncile facultății a angajat o soprană care nu este pregătită pentru rolurile pe care le abordează! Nepregătit intri și iei salariu maxim de solist! Sunt în postura asta nu datorită pregătirii lor speciale, ci datorită altor merite pe care le au: financiare sau de alt ordin material! Nici într-un caz de unul profesional! Aici este problema! Nu se acoperă rolurile pe criteriu profesional! Pe criterii de prietenie, pe criterii de simpatie sau pe alte criterii pe care nu le pot numi pentru că nu le pot dovedi!”
