Etnobotanicele sunt ultima inventie a traficantilor de droguri, moartea care vine la plic. Cativa chimisti cercetatori clujeni se lupta, in fiecare zi, cu un cerc vicios: descopera noi si noi substante vandute pe piata etnobotanicelor, substante care nu apar pe nicio lista interzisa de lege. Cercetarile lor ajuta nu numai la condamnarea traficantilor, ci si la descurajarea fenomenului de consum al etnobotanicelor.
Facultatea de Chimie a Universitatii Babes-Bolyai e un loc aproape pustiu in aceasta perioada. Putina agitatie din birouri, unde secretarele fac ultimele inscrieri pentru admiterea din toamna, contrasteaza cu holurile cu ecou lung, in care te pierzi printre usile din lemn masiv. Cu greu ghicesti ca imobilul vechi, pe alocuri ponosit, ascunde cateva laboratoare care ar face invidius orice cercetator din lume.
Aici ajung, cam de doua ori pe luna, probele culese de ofiterii de la Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate, plicuri cu substante uneori atat de periculoase incat pot provoca moartea celor care le consuma.
Etnobotanicele. Cosmarul parintilor, al medicilor, al politistilor. Consumatori inconstienti, care nu stiu ce cumpara, traficanti agili, mereu cu un pas inaintea autoritatilor. In laboratoarele facultatii, printre aparatura de ultima generatie, cativa cercetatori se lupta din rasputeri pentru a tine pasul cu substantele create in celelalte laboratoare, ale traficantilor. O munca de sisif, un mecanism dumnezeiesc facut dupa formule chimice, fara drept de esec. Aici e locul de unde politistii de la Antidrog afla ce au consumat tinerii prinsi cu cateva plicuri in buzunar, sau ce vand traficantii pe Internet. Moartea ce vine la plic.
Pentru ca Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate – structura subordonata Politiei Romane, respectiv Ministerului de Interne – nu are la indemana tehnologia performanta a Facultatii de Chimie, inspectorii apeleaza la cercetatorii chimisti in lupta cu etbobotanicele.
O lupta care se da pe hartie, in analize de laborator, intre chimistii priceputi care aleg, fiecare, cate-o baricada: a binelui si a raului. Pentru ca, ironic, tot chimisti sunt si cei care inventeaza noi si noi substante cu efecte psihoactive, de data aceasta in laboratoarele marilor traficanti.
Decanul Facultatii de Chimie, Gabriela Nemes, nu se ascunde dupa un birou birocratic. Cunoaste problema in amanunt, iar anul trecut a inceput colaborarea cu Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate din Cluj. Pentru structura antidrog, Facultatea de Chimie ofera expertiza stiintifica si analize de laborator clare, insotite de descrierea fiecarei substante in parte.
“Cand vorbim de etnobotanice ne gandim ca sunt niste plante care au anumite efecte. Ce se intampla e mult mai complex si, de fapt, cei care comercializeaza astfel de substante le impregneaza cu produsi chimici.
Uneori cred ca nici ei nu stiu ce efecte pot sa aiba aceste substante. Rolul nostru este acesta: de a incerca sa gasim cu ce anume substanta de sinteza sunt impregnate aceste plante si sa incercam sa le oferim colegilor de la Brigada sprijin in a intocmi si o lista de substante care au potential psihoactic si sa marim lista aceea de produsi, in asa fel incat sa incercam sa incetinim procesul acesta si sa reducem procesul de consum, pentru ca lucrurile sunt destul de grave la nivel de societate umana”, spune decanul.
Profesorii si cercetatorii Facultatii de Chimie au reusit ce nu a reusit un minister intreg: laboratoarele institutiei au fost dotate, in ultimii zece ani, cu aparatura performanta, ce valoreaza milioane de euro, fonduri accesate prin diverse proiecte de cercetare. De un an incoace,aceasta aparatura este folosita, in mod direct, in combaterea traficului si consumului de etnobotanice.
Analizele pentru Brigada Antidrog sunt realizate cu cea mai mare responsabilitate, facultatea avand o singura persoana acreditata sa intocmeasca rapoatele pentru anchetatori. Nefiind acreditat, laboratorul ofera celor de la Brigada expertiza stiintifica. Cu alte cuvinte, aici sunt analizate substantele noi, mereu aparute pe piata etnobotanicelor, care nu pot fi identificate in laboratoarele Politiei Romane.
Asta, mai ales ca exista o lupta continua cu cei care scot noi substante cu efecte psihoactive pe piata, substante care nu apuca sa fie introduse pe lista celor ilegale.
“Cei care le comercializeaza sunt intotdeauna cu un pas inaintea noastra. Sa va explic si cum: daca, spre exemplu, o substanta se gaseste pe o lista de substante interzise, cu o anumita denumire si formula, ei gasesc intotdeauna o modalitate, de altfel simpla, de a modifica fie o grupare fie pozitia unei grupari active in compusul respectiv, in asa fel incat structura si denumirea se modifica, efectul ramane acelasi. In acest fel, substanta respectiva nu apare pe lista, si, daca nu este interzisa, inseamna ca este permisa”, explica decanul facultatii, Gabriela Nemes.
Singura persoana autorizata sa realizeze rapoartele pe care isi bazeaza cercetarea cei de la BCCO Cluj este o fosta studenta a facultatii, acum asistent universitar. Nu vrea sa-i fie publicat numele, considera ca are o meserie destul de riscanta.
Anul trecut, tanara chimista a solutionat 20 de solicitari din partea Brigazii Antidrog, reusind sa identifice tot atatea substante cu efecte psihoactive noi.
“Toate substantele, toate probele care au fost trimise la noi la analiza nu erau pe lista celor interzise. Cu alte cuvinte, anul trecut am descoperit mai mult de 20 de substante active noi, care nu se regasesc pe lista celor interzise prin lege. Cei de la BCCO au aparate, insa ne trimit noua substantele care nu pot fi analizate la ei”, spune aceasta.
Cu aceeasi problema se confrunta si chimista. Rapiditatea cu care sunt compuse noi substante etnobotanice ii face pe cercetatori sa tina pasul cu traficantii.
“Cum intra in legea respectiva substantele si sunt interzise, ei deriveaza. O grupare metil, un flor, orice altceva, este deja o substanta noua, si se poate vinde in mod legal. Aceasta derivare poate fi facuta pana la infinit. Oricat de mult am incerca sa scapam, nu se poate si in fiecare an substantele sunt tot mai puternice”, mai arata aceasta.
Seful Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Cluj, Horea Oltean spune ca, in acest moment exista 73 de substante trecute pe lista celor interzise de lege.
“Noi trimitem probe pentru analiza la acest laborator dintre celepe care nu le putem identifica in laboratorul nostru”, spune Oltean. Anul trecut, costul analizelor facute pentru Brigada Antidrog a fost acoperit din bugetul local, Primaria Cluj-Napoca alocand 40.000 de lei.
“Aceste analize costa, chiar daca avem infrastructura si specialistii, pentru aceste analize se consuma substante, curent etc. Apoi, aparatura la randul ei trebuie intretinuta. Primaria s-a implicat inca de anul trecut si anul acesta se va aproba continuarea cercetarii printr-un nou protocol de colaborare”, arata decanul Facultatii de Chimie.
Si in acest an, autoritatile locale promit sprijin financiar laboratorului, pentru continuarea colaborarii cu BCCO Cluj, prin semnarea unui protocol intre UBB Cluj, Primaria Cluj-Napoca si Brigada Antidrog.
Lista substantelor interzise a fost actualizata ultima data in 2012. In prezent, pe lista publicata in Monitorul European pentru Droguri si Adictii sunt trecute un numar de 73 de substante si plante interzise prin lege.