Numai anul trecut, in judetul Cluj, au fost descoperite 345.000 de hectare de padure defrisate; in Ciurila au fost taiati 71.000 de arbori. Pagubele sunt imense! In urma hotilor, raman paduri devastate, buturugi si urme de carute. In judetul Cluj se defriseaza in continuare, in timp ce autoritatile ridica, neputincioase, din umeri. 6.000 de hectare de padure din judet sunt neadministrate, nepazite de ani buni. Aici se taie ca-n codru. In timp ce noul sef al Directiei Silvice neaga problema, toate celelalte autoritati abilitate sa intervina dezvaluie, pentru Ziar de Cluj, adevaratul razboi pe care il duc cu hotii de lemne.
In total, in judetul Cluj, sunt 18.000 de hectare de padure, din care doar 5.000 proprietatea statului; 7.000 de hectare sunt proprietate privata, la care asigura paza tot Ocolul Silvic, iar 6.000 ale micilor proprietari, trecute de mult pe mana hotilor. De aici pana in padurile statului nu e decat un pas.
“Astea sunt intercalate intre noi; noi, care nu avem atributii nici de constatare, nici de evaluare a pagubelor. Nici jandarmeria nu are atributii, numai cei de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare (ITRSV)”, spune Adrian Apostoaie, seful Ocolului Silvic (OC) Cluj.
Ciurila e pilot. O sa fie peste tot ca aici
Autoritatile care, cel putin teoretic, ar trebui sa se ocupe de stoparea acestei mafii a lemnului sunt neputincioase. Ziar de Cluj a discutat atat cu reprezentanti ai Directiei Silvice, cat si cu cei ai Ocoalelor Silvice din judet, padurari si organe de paza si ordine si care au explicat, pe larg, problema cu care se confrunta. Acestia au dorit sa ramana sub protectia anonimatului.
Tot haosul de aici a pornit de la o lege proasta: legea nr. 18 si de la lipsa de personal. In Cluj, un padurar ajunge sa aiba in grija cate 800 de hectare de padure, o suprafata mult prea mare pentru a le putea face fata hotilor.
“Din toate padurile care au fost date dupa legea asta, nu a mai ramas aproape nimic. Au primit oameni batrani, care nu le-au putut pazi asa ca s-au bagat tiganii si le-au taiat”, spun ei.
Suntem in Ciurila, in fata unui deal pe care odata a fost padure. Acum sunt doar cioate, cat vezi cu ochii – peste 40 de hectare.
“Problema e legea, care e permisiva si interpretabila. Tiganii trebuie sa fure o masina buna, un camion de lemne ca sa fie infractiune. Ii prindem in padure, langa lemnele taiate, chiar langa cioate, in locul in care le-au taiat si doar atunci putem sa le facem proces verbal. Dar ei o sa zica: eu am fost aici cu tata, mai devreme a plecat unchiu’ si cu varu’meu. Fiecare am taiat cate doua lemne. Se impart lemnele si nu le iese dosar niciunuia, ca trebuie sa fie o anumita cantitate. Ce putem sa facem, e sa le dam o amenda si sa le confiscam marfa. Amenda merge la Primarie. In Ciurila, tiganii au amenzi de miliarde”, spun sursele noastre.
Oamenii legii spun ca nu pot demonstra nimic fara un martor, iar locuitorii Ciurilei se tem sa spuna vreun cuvant impotriva raufacatorilor. Le e frica pana si politistilor, care nu-si pot folosi arma din dotare nici macar pentru a trage un foc de avertisment. Hotii sunt mai multi, iar ei sunt singuri si nu pot demonstra ca nu a fost abuz in serviciu, lucru pe care talharii se bazeaza.
„Ei stiu ca se face dosar penal daca politistul nu foloseste arma justificat. Oricand se pot aduna cate 5-6 care sa spuna ca politistul ”
Fac cel putin 1.000 de lei pe zi
Furtul de lemn nu e tratat ca orice furt obisnuit, ci trebuie sa depaseasca o valoare foarte mare ca sa fie considerat infractiune. In rest, e contraventie. In plus, hotii trebuie prinsi neaparat asupra faptului, cu toporul, firezul sau drujba in mana. Degeaba sunt prinsi transportand lemnele, nimeni nu poate dovedi ca ei sunt cei care, intr-adevar, l-au furat. Numai anul trecut, au fost date amenzi in valoare de 200.000 de lei, dar care nu au fost incasate. In aceeasi ordine de idei, infractiunile se intorc NUP (neinceperea urmaririi penale )sau SUP (scoaterea urmaririi penale) de la Parchet. Colac peste pupaza, in Ciurila nu exista, niciodata, niciun martor. Nu se implica nimeni in problema furturilor, oamenilor le e frica.
“Acum toti se bat in piept cu Rosia Montana, dar nu se gandesc ca, in fiecare localitate, exista cate o Rosia Montana”, spune Adrian Apostoaie, seful Ocolului Silvic de la Cluj.
In trecut, avizele de insotire a lemnului le eliberau doar Ocoalele Silvice. Astazi sunt mii de firme de exploatare care fac acelasi lucru, iar, hotii, spun autoritatile, le cumpara de la acestea. Avizul de insotire a lemnului e valabil 72 de ore, motiv pentru care, spun ei, tiganii cara cate carute pot pe un singur aviz. Nimeni nu poate demonstra ca nu e aceea marfa pentru care au hartia.
“In Livada, comuna Petrestii de Jos, este un tigan care are o firma de exploatare. Ala le da bonuri cand au nevoie, sau vine chiar el cu masina si le da bonurile. Eu nu pot sa le fac nimic. Pot sa demonstrez ca nu-s alea lemnele? Nu pot”, spune un reprezentant al autoritatilor locale.
„Iti vine sa plangi. In baza legala, nimeni nu are ce sa le faca. De multe ori, li se confisca marfa, iar a doua zi apar cu un aviz si trebuie sa li se dea lemnul inapoi. Trebuie sa fie prinsi asupra faptului si sa aiba prejudiciu mare, altfel nu le poate face nimeni nimic”.
Pentru ca au deja hotia in sange, oamenii stiu cum sa se descotoroseasca de autoritati, spun sursele noastre. Taie lemne din vai unde se poate ajunge doar cu caruta, le cara noaptea, intr-un loc ferit, le sectioneaza si le cara cu duba. Daca politia le gaseste stiva de lemne, poate face un proces verbal si le preda padurarului. Hotii, insa, scapa.
„Cand li se aduna amenzi foarte multe si sumele ajung la mii de lei, sunt trimisi in judecata. Judecatorul le da munca in folosul comunitatii, adica sa mature strazi, timp de 2,3 luni, ceea ce ii face cei mai bine platiti muncitori din Romania. Dar multi nu au chef sa faca nici asta, asa ca merg la medic, care le da o adevernita ca sunt bolnavi si nu pot lucra. Si scapa fara sa faca nimic”, mai spun oamenii legii.
Lipsa de personal
In comuna Ciurila sunt opt sate si o singura sectie de politie, cu trei angajati. Tot acolo traiesc si 800 de tigani. Problemele cu care se confrunta cetatenii sunt diverse, iar politistii, e de inteles, nu pot sta toata ziua in strada, sa pandeasca camioanele cu lemne. De cele mai multe ori, chiar daca le opresc, soferii au aviz de insotire a marfii. Si chiar daca politistii ii recunosc pe soferi, chiar daca au au avut antecedente in padurile din comuna, nu pot sa ii opreasca.
Sute de mii de hectare de padure defrisate
La ultimele controale ale Inspectoratului Teritorial de Regin Silvic si de Vantoare (ITRSV) Cluj-Napoca la Ciurila, au fost constatate defrisari imense. Numai in 2012, pagubele inregistrate in paduri au fost de aproximativ 3.000.000 de lei, adica peste 71.000 de arbori taiati. La nivelul intregului judet, Clujul sta insa mult mai rau – 345.000 de hectare taiate ilegal, adica o paguba de aproape 72.000.000 de lei.
Si aici, angajatii statului spun ca sunt neputinciosi. Recunosc ca puterea celor de la Ocolul Silvic si Politie este limitata, dar nici ei nu pot face mai multe.
“Singurul mod in care mai pot fi salvate padurile acelea este sa le puna proprietarii sub paza. Din pacate, multi dintre acestia au murit, pentru ca erau oameni batrani, iar terenurile au ramas in aer, nu s-a facut succesiunea si noi nu avem pe cine sa amendam”, explica Istrate Stetco inspectorul sef ITRSV.
Amenintatile cu moartea sunt din ce in ce mai dese, spun sursele Ziar de Cluj. Pentru ca au incercat sa-si faca datoria, oamenii legii au fost urmariti cu recuperatori platiti, amenintati si chiar batuti de tiganii din comuna. Situatia de la Ciurila, o recunosc reprezentantii tuturor autoritatilor abilitate sa intervina, nu mai poate fi reabilitata sub nicio forma. De aici incolo, tot ce pot oamenii legii sa faca e sa apere, cum si cat pot, restul padurilor din judet si sa se asigure ca povestea comunei devastate de tigani nu o sa se repete.