Lecții de bune practici pentru Boc, din Brașov. Validatoarele de bilete au opțiuni pentru patru limbi: Română, Engleză, Maghiară și Germană

Parcul auto din Brașov a fost dotat cu 105 autobuze noi. Din astea se mai întâmplă și în orașul de pe Someș. O inovație din transportul public brașovean însă, pare să fi luat fața Clujului: validatoarele de bilete din autobuze nu doar că funcționează perfect, dar dispun și de opțiuni de accesare în patru limbi: română, engleză, maghiară, germană. Un adevărat model de bune practici. 

În vreme ce brașovenii implementează deja un sistem de validatoare în câteva limbi străine, Emil Boc nu a reușit să monteze plăcuțele multilingve la intrările din municipiul Cluj-Napoca, chiar dacă a fost obligat de instanță să o facă. 

„Pe autobuzele noi Meranini validatoarele de carduri au program în limba română, dar și în engleză, maghiară și germană. Călătorii trebuie să apese un buton pentru selectarea limbii dorite“, a declarat Silviu Ștefan, purtător de cuvânt al RAT Brașov, pentru Știri de Brașov. 

Brașovenii și turiștii care vor circula cu unul dintre cele 105 autobuze noi care se vor afla de anul acesta pe străzile din oraș pot alege limba pe care vor să o folosească atunci când validează cardurile de călătorie.

Pe lângă română a fost aleasă engleza pentru turiști, maghiara pentru că în Brașov 7,1% din populație este de etnie maghiară, dar și germana, atât pentru turiști, cât și pentru locuitorii de această etnie care reprezintă 0,5% din populația Brașovului. Procentele sunt date de recensământul din 2011. 91,3% dintre locuitori sunt români.

CITEȘTE ȘI:  Validatoarele de bilete de pe cele 105 autobuze noi au opțiuni pentru patru limbi: Română, Engleză, Maghiară și Germană

În mod evident, municipiul Cluj-Napoca ar avea câteva lecții de învățat în acest sens, mai ales dacă ne amintim de faptul că anul trecut, spre exemplu, instalația artistică a Asociației Musai Muszaj a fost vandalizată. Iar în ″orașul sigur″, libera exprimare era nesocotită. 

Mai mult, în pofida faptului că membrii Asociației Musai Muszaj au cerut executarea silită a sentinței care obligă Primăria să monteze plăcuțe cu denumirea orașului în mai multe limbi, municipalitatea clujeană nu a reacționat în nici un fel. 

CITEȘTE ȘI: Maghiarii își cer drepturile la Cluj. Membrii mișcării „Musai-Muszáj”, amenință cu instanța, dar pe Boc îl doare-n cot 

De altfel, Clujul pare doar să mimeze buna conviețuire dintre etnii și comunități. În fond, nerespectarea drepturilor minorităților a fost și unul dintre motivele care au declasificat municipiul Cluj-Napoca în competiția pentru desemnarea Capitalei Europene a Culturii 2021, titlu ce a fost atribuit Timișoarei. 

Dincolo de faptul că Emil Boc a mai bifat o conferință, iar în perioada 21-22 martie, Cluj-Napoca a găzduit Startup Europe Summit 2019, conferința Comisiei Europene privind Startup-urile tehnologice, problema multiculturalismului rămâne neatinsă. 

CITEȘTE ȘI: Primăria Cluj-Napoca va fi executată silit din cauză că nu a montat plăcuțele multilingve la intrările în oraș, la un an după ce a pierdut un proces în acest caz

Dacă luăm în considerare că nici în 2019 plăcuțele multlingve nu au fost montate, putem fi siguri de faptul că nu suntem chiar atât de europeni pe cât ne place să ne credem. Din păcate, nici măcar deciziile instanțelor nu sunt aplicate de Emil Boc.

În continuare, Clujul este primul la toate, dar primește lecții de bune practici din Alba Iulia, din Brașov sau Timișoara. De Oradea nu vă mai spunem, un municipiu care se află la ani distanță de orașul ce a încăput pe mâna unui primar cu apucături de Răchițele. 

CITEȘTE ȘI: Bolojan, mesaj pentru Boc: “Cei care își alocă foarte mult timp pentru reprezentare, nu mai fac lucrul efectiv. Poți să câștigi mandate și cu poze, dar sunt niște voturi „ieftine”

sursa foto: stiridebrasov.ro