Pentru sute de pensionari din Cluj, sarbatorile au gust amar, de imprumut. Nu vor avea de Craciun cozonaci pufosi si nici brazi plini de podoabe, ci o gheara care le va strange constant pieptul, la gandul ca trebuie sa returneze cele cateva sute de lei imprumutate, pentru a trece de sarbatori cu putina demnitate.
Ii vezi intrand in cladirea de pe Dorobantilor 13, adunati de spate si ingandurati. Putina demnitate care le-a mai ramas ii determina sa ceara ajutor acum, inainte de sarbatori. Nu isi pot astepta copiii fara putina mancare pe masa, dar nici pe cuponul de pensie nu sunt iscalite multe zerouri. Aici, la Casa de Ajutor Reciproc, oamenii vin cu o mana intinsa si pleaca cu un zambet schitat in coltul gurii.
Langa un brad luminat, Viorica Danciu sta cuminte si isi asteapta randul la caserie. A venit sa imprumute niste bani – nu multi, cateva sute de lei – sa treaca cu bine de sarbatori. Se uita cu jind la cutia mare, de cadouri, se sub brad. Poate va impodobi si ea unul, dar mai mic.
“Oi lua cat mi-o da. Cu banii, vreau sa iau un pom de Craciun, ce-oi putea prin casa”, spune ea, cu o voce ragusita.
Pensia femeii este de fix 520 de lei pe luna. A lucrat o viata intreaga la Clujana, dar salariul nu a fost mare. Anul acesta, a fost nevoita sa acceseze un imprumut. “De obicei se descurca sotu’, dar acum nu am ce face. Vedem noi cat ne da…”.
Viorica Danciu are 64 de ani si, desi are doi baieti, ajutor din partea lor nu primeste prea mut. “Vedeti cum e cu tineretul asta, trebuie sa-i ajutam tot noi pe ei”, spune clujeanca.
La casieriile Casei de Ajutor Reciproc, tot la cinci minute mai ajunge cate un pensionar. “Pentru imprumut?”, intreaba angajatele. Ei aproba din cap, cuminti si spasiti, putin rusinati.
“Nu am ce face, pensia mea e de 400 de lei”, spune Maria Pop, o alta pensionara ajunsa aici pentru a se imprumuta. E al patrulea an in care se imprumuta, dar si-a platit ratele de fiecare data. “Fac cum pot, ma gospodaresc cum pot. De banii astia o sa iau ceva mancare, pentru ca vin copiii acasa, din Spania”, spune clujeanca.
La Casa de Ajutor Reciproc ajung batrani disperati. Din pensia de 350 de lei pe luna, nu reusesc sa traiasca, nici macar de mancare nu le ajung acesti bani.
Multi dintre pensionari nu stiu, insa, ca aici pot beneficia de imprumuturi si ajung, in acest fel, sa contracteze credite de la alte Institutii Financiar – Nebancare, unde dobaznile sunt de 50% din suma imprumutata. Cu alte cuvinte, ei ajung sa plateasca o data si jumatate banii luati cu imprumut. Pe varstnici aceste imprumuturi ii ruineaza, de multe ori.
CARP Cluj are peste 10.000 de membri, iar peste 3.000 dintre ei acceseaza, anual, imprumuturi, care pot atinge suma de 10.000 de lei de persoana, pentru o perioada de 2 ani. Cel care solicita imprumutul, alege si ce rata lunara poate returna.
“Sunt inclusiv imprumuturi de 200 de lei. Oamenii nu au ce sa manance, asa ca vin la noi. Oricum, pana la suma de 500 de lei, noi nu percepem niciun fel de dobanda”, spune directorul institutiei, Alexandru Pop.
De la inceputul anului si pana la sfarsitul lunii noiembrie, peste 3.800 de persoane s-au imprumutat la CARP Cluj, iar valoarea imprumuturilor depaseste 6,4 milioane de lei.
An de an, atat numarul persoanelor, cat si cifra imprumutata cresc. Spre exemplu, anul trecut au apelat la astfel de ajutoare 3.500 de persoane, iar suma totala imprumutata a fost de peste 5 milioane de lei.
„Noi functionam in baza unor legi destul de stricte si incercam sa luam masuri de facilizare a imprumuturilor. Se pot lua imprumuturi dupa 3 luni de la data inscrierii, iar in cazuri extreme, se poate acorda imprumut si in a doua zi. Noi nu pretindem comisioane, asemenea bancilor, iar formalitatile sunt simple, fara multa birocratie”, explica directorul.