Carantinarea municipiului Cluj-Napoca nu intră încă în discuție, deși rata incidenței la o mie de locuitori este de 9,04 pentru perioada 1- 14 noiembrie. Săptămâna aceasta, prefectul Mircea Abrudean a dat 5 motive pentru care nu va carantina municipiul. Pe scurt, ar fi vorba despre o incidență crescută artificial din cauza populației care nu are nicio formă legală de ședere în oraș; se fac foarte multe teste aici și rata mortalității este cea mai mică din țară. Deși Cluj-Napoca nu este carantinat, alte municipii reședință de județ au intrat deja în lockdown la o incidență mai mică decât a municipiului Cluj-Napoca. În urmă cu aproximativ o săptămână, Abrudean spunea că nu se va închide orașul doar pentru că se închid și alte orașe din țară.
Citește și:
Ziar de Cluj a solicitat opinia parlamentarilor clujeni despre decizia autorităților locale de a nu închide Cluj-Napoca. Unul singur consideră că este vorba despre o motivație politică, în timp ce alții spun că specialiștii în sănătate publică sunt cei care știu mai bine ce este de făcut.
Adrian Dohotaru, deputat independent, este cel care pune amânarea carantinării pe seama alegerilor locale. PNL ar amâna decizia carantinării ca să nu piardă voturi la nivel local. Dohotaru se așteaptă să avem lockdown după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Rămâne să aflăm pe propria piele dacă va fi sau nu așa.
„E foarte posibil să avem o carantină locală, dar doar după alegeri. Nu am avut carantină acum pentru ca opțiunile de vot pentru PNL, la guvernare atât la nivel național, dar și local, să nu riște să scadă. Deci există motivație politică, dar și economică în faptul că nu s-a declarat carantina locală. Cred că alegerile trebuiau ținute în 14 martie, așa cum am precizat în proiectul legislativ pe care l-am depus, dar care nu a fost luat în considerare de partidele noastre. Riscurile de infectare erau mai mici primăvara in raport cu iarna”, a declarat Adrian Dohotaru.
Mihai Goțiu, senator USR Cluj nu exclude nici el să existe la mijloc un interes politic, dar crede că incidența nu este singurul factor care trebuie luat în calcul atunci când se carantinează o localitate.
„Nu am toate datele pe care le are (sau ar trebui să le aibă) DSP-ul. O asemenea decizie depinde de aceste date care, la rândul lor, depind de cât de bine sunt făcute anchetele epidemiologice, mai exact dacă rata e dată de anumite focare identificate, respectiv de o transmitere comunitară difuză. În prima situație, nu e nevoie de carantină, ci de măsuri specifice legate de focarele respective. Discuția legată de carantină intervine atunci când nu poți identifica focarele și/sau capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate riscă să fie depășită (din lipsa infrastructurii și a personalului calificat).
Incidența numărului de cazuri e un indicator foarte important de luat în seamă, dar nu e singurul. Este evident că orice măsură restrictivă reduce răspândirea pandemiei, dar nu toate sunt necesare atunci când pot cauza probleme mai mari, atât de sănătate, cât și economice.
Ce e frustrant, dacă ne referim la Cluj, e faptul că există o foarte mare resursă umană de specialitate, la nivelul universităților din oraș (medici, alți specialiști în sănătate publică, cercetători care pot face simulări aplicate situației specifice a Clujului etc.), la care decidenții locali par să apeleze doar într-o foarte mică măsură și nu pot să exclud varianta în care deciziile care se iau legate de pandemie (și nu mă refer doar la necesitatea carantinei) au legătură cu campania electorală”, a explicat Mihai Goțiu.
Alți deputați clujeni lasă totul pe seama specialiștilor în sănătate publică și autorităților locale, care ar ști cel mai bine ce este de făcut.
„Decizia privind carantinarea trebuie luată pe baza recomandărilor experților în sănătate publică. Nu cred că este o mișcare politică amânarea carantinării”, a precizat Csoma Botond, deputat UDMR.
„Autoritățile care se ocupă de subiectul carantinării au acces la un număr suficient de informații pentru a lua decizia cea mai bună, atât pentru sănătatea clujenilor cât și pentru activitățile economice. Cum spunea și dl prefect numărul mare de teste pe care Clujul îl face reprezintă principalul motiv pentru care incidența cazurilor este așa mare. Consider că este un lucru foarte bun că se testează într-un număr atât de mare. Nu se pune problema amânării unor decizii ce țin de sănătatea publică ca urmare a intereselor politice. Au fost luate măsuri nepopulare, dar necesare, și până acum”, a afirmat Sorin Moldovan, deputat PNL Cluj.
În ultimele 24 de ore, 501 persoane au fost confirmate COVID-19 din județul Cluj. Totalul numărului de teste realizate în ultimele 24 de ore a fost de 2.233 din care 1.318 diagnostic grupe de risc și 915 teste efectuate la cerere. Până în acest moment s-au realizat 260.165 de teste, la nivelul județului Cluj.
59 persoane internate în ATI, din care 49 din județ.
Total vindecaților și externaților este de 1.571, din care 1.266 din județul Cluj; totalul decedaților este de 174, din care 140 din județul Cluj. În acest moment sunt internați 672 de pacienți, din care 641 din județul Cluj.