Liderii coaliției PSD-PNL au decis în ședința de luni principalele măsuri fiscale pentru acoperirea deficitului bugetar. Măsurile vor fi introduse prin ordonanță de urgență și se vor aplica în două trepte: unele de la 1 octombrie, altele de la 1 ianuarie 2024.
- EI NE-AU FURAT CHELTUIND CU NERUȘINARE, ANGAJÂND CU NESIMȚIRE PILE, CUNOȘTINȚE ȘI RELAȚII, NOI PLĂTIM!Pachetul fiscal are scopul de a acoperi o gaură suplimentară la buget, peste deficitul bugetar de 4,4% din PIB asumat prin legea bugetului. Oficial, deficitul suplimentar la buget a fost de 9 miliarde lei doar în primele cinci luni ale anului, adică diferența dintre programul de încasări al ANAF și încasările efective. Lideri politici din coaliție au vorbit însă de un deficit suplimentar de 20 de miliarde lei în prima jumătate a anului.
Deciziile au fost luate într-o ședință desfășurată luni și la care au participat Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Marcel Boloș (ministrul Finanțelor), Adrian Câciu (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) și alți lideri PSD și PNL.
Tăierile de cheltuieli asumate de coaliția PSD-PNL (să vedem cum au să-și concedieze pilele, cunoștințele și relațiile):
– desființarea a circa 200 de mii de posturi neocupate de la stat. Economiile vin din eliminarea bugetării acestor posturi, dispariția naturală a unor posturi de conducere de rang inferior și dispariția cheltuielilor cu mobilierul, mașinile de serviciu, telefoane etc.
– renunțarea la unele garanții de stat pentru companiile de stat
– renunțarea la unele cheltuieli minore în ministere
Coaliția nu și-a asumat o reformă a administrației publice centrale și locale în plin an pre-electoral.
Creșteri de taxe și impozite (venituri la buget):
– Dispariția cotei de TVA de 5%, care se aplica acum unor produse și servicii precum manualele, publicațiile, serviciile hoteliere, casele cu suprafețe mai mici de 120 mp. Trecerea acestora la cotă de impozitare de 9%
– Păstrarea a doar două cote de TVA: 19% pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, și 9% pentru mâncare, mâncarea pentru animale, medicamente, dispozitive medicale. Nu e clar în acest moment dacă pentru mâncarea din restaurante TVA va rămâne la 9% sau va crește la 19%
– muncitorii din construcții și agricultură vor plăti contribuțiile la sănătate, adică 10% din venitul brut. Ei erau scutiți în acest moment de această contribuție
– scutirea de plata impozitului pentru angajații din IT va fi valabilă doar pentru veniturile sub un anume plafon, care urmează să fie stabilit. Veniturile peste acel plafon vor fi impozitate cu 10%
– introducerea unui impozit nou de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500 de mii de euro
– microîntreprinderile vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri dacă cifra de afaceri e sub un anumit prag (de 300.000 de euro, dar e posibil să se modifice) și cu 3% pentru o cifră de afaceri cuprinsă între acest prag și plafonul actual de 500.000 de euro
– creșteri de accize la tutun și alcool
Decizia finală asupra pachetului fiscal urmează să fie luată în această săptămână, într-o nouă ședință a liderilor coaliției, apoi adoptată de guvern printr-o ordonanță de urgență.
Pentru a nu pierde banii din PNRR, în loc să taie pensiile speciale, cheltuielile bugetare și să-și dea afară din pâinea banului public curvele (indiferent de sex), guvernanții se hărnicesc să-i jupoaie pe cei din privat, să-și țină armata de asistați publici mulțumită. În fond, suntem în an preelectoral. Printre măsurile analizate se numără un impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc 500.000 de euro, creșterea impozitului pe dividende, creșterea salariului minim, impozit mărit cu 10% la jocuri de noroc și tutun.
Coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană.
Pe vorbe aruncare în piață de diverși, PSD și PNL cad greu de acord asupra propunerilor, deoarece fiecare partid dorește să-și protejeze propriul electorat.
Dar deși știu că aceste măsuri lovesc în plex clasa mijlocie și micii intreprinzători, atât liberalii, cât și pesediștii sunt pe o mână cu creșterile anunțate. Liberalii, printre care, majoritar, sunt numai indivizi care nu au avut o afacere personală în toată viața, numai sinecuri politice, doar mimează grija față de ”propriul electorat”.