Au trecut aproape nouă ani de când Klaus Iohannis a pierdut definitiv imobilul din centrul orașului Sibiu, care i-a adus venituri de 320.000 de euro în 17 ani. Banii au fost obținuți din închirierea spațiului comercial de la parterul casei din strada Nicolae Bălcescu nr 29 către Raiffeisen Bank, casă obținută prin fals și uz de fals, prin abuz al funcției de primar al municipiului Sibiu. Conform fanatik.ro, de aproape șase luni, dosarul care încă mai împiedică ANAF să-i ceară președintelui Iohannis returnarea sumelor obținute din închirierea casei din Sibiu așteaptă într-un sertar.
În anul 2015, instanța de judecată a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Baștea Ioan, decedat în anul 2010 și soții Iohannis. Motivul: Baștea nu deținea calitatea de moștenitor al proprietății din Sibiu, el nefiind nepotul lui Eliseu Ghenea, proprietar al imobilului până la naționalizarea din 1964, ci al soției sale, Maria Baștea.
Averea lui Eliseu Ghenea a ajuns la sora lui, Paraschiva Mica, decedată fără urmași. Potrivit legii, bunurile deținute de aceasta ar urma să ajungă în proprietatea statului român. Procedura a fost blocată de Rodica Baștea, văduva bărbatului care i-a vândut casa lui Klaus Iohannis cu două procese: unul având ca obiect petiția în ereditate (respins în 2020) și altul care are ca obiect ”constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor legal” emis pe numele statului român, în cazul unui alt imobil, din Bd Gheorghe Magheru nr 35, unde familia Iohannis a locuit pe vremea când președintele lucra ca inspector școlar.
Acest al doilea litigiu a început în 2016 și a fost suspendat până la o decizie definitivă în cazul primului proces. După ce a fost reluat, partenera de afaceri a soților Iohannis a pierdut atât pe fond, cât și la apel.
Potrivit motivării din 15 iunie 2023, Curtea de Apel București a stabilit că ”acțiunea reclamantei apelante, ca terț față de Certificatul de moștenitor al cărui nulitate a solicitat-o prin cererea de față, este grefată pe un interes personal şi direct (ca şi condiţie esenţială a dreptului la acţiune), ceea ce înseamnă că, în drept, aceasta este dublată de o altă acţiune.
Petiția de ereditate, pe care s-a întemeiat în concret prezenta acțiune, a fost respinsă definitiv (dosar nr. nr. 897/85/2016), așa încât, reclamanta nu are calitate procesuală pentru introducerea unei acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art.120 din Legea nr.36/1995, nejustificând nici un interes protejat de lege”.
În prezent, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce Rodica Baștea a cerut recurs, în data de 23 august 2023. Deși au trecut șase luni de la acel moment, cauza a rămas în procedura de filtru, primul termen nefiind încă alocat.
În cadrul procedurii de filtru, președintele instanței ia măsuri pentru stabilirea aleatorie a unui complet format din trei judecători, care va decide asupra admisibilității în principiu a acțiunii. Președintele completului are la dispoziție 30 de zile de la repartizarea dosarului pentru întocmirea unui raport asupra admisibilității în principiu.
În acest moment, situația imobilului din Magheru 35 este destul de bizară. Statul român deține un certificat de moștenitor legal (168/19.09.2008) pe baza căruia au fost înscrise anumite drepturi tabulare în Cartea Funciară (din perioada 1962-1964), însă nu este și proprietar al clădirii.
Ce spune Ministerul Finanțelor
Într-un răspuns adresat de Ministerul Finanțelor deputatului Dan Tănasă, se arată că statul român așteaptă finalul litigiilor pentru a putea intra în posesia casei, pasul următor fiind ”recuperarea prejudiciilor în cazul caselor lui Klaus Iohannis”.
”În aceste condiții, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a solicitat Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OJCI) Sibiu rectificarea de carte funciară, în sensul radierii dreptului de proprietate a pârâților Baștea Ioan, Johannis Carmen Georgeta și a soțului acesteia, Johannis Klaus Werner. După rectificarea cărții funciare, dreptul de proprietate a revenit defuncților Ghenea Ilisie (Eliseu) și Ghenea Maria.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFO) Sibiu, în urma acestor demersuri, a solicitat notarului public competent suplimentarea certificatului de moștenitor legal al statului pentru imobilul în cauză.
Având în vedere că numita Baștea Rodica s-a adresat instanțelor de judecată, în două dosare, prin care a pretins că este succesoarea de drept după defuncții Ghenea Ilisie și Ghenea Maria, proprietarii ai imobilului în cauză, notarul public a suspendat soluționarea cauzei privind suplimentarea certificatului de moștenitor al statului român (…)
Având în vedere cele prezentate anterior, arătăm că, până în prezent, Statul Român nu este proprietar al imobilului în cauză, iar până la soluționarea definitivă a dosarelor, Statul Român nu poate culege succesiunea vacantă după defuncții Ghenea Ilsie și Ghenea Maria”, se arată în răspunsul Ministerului Finanțelor.
Cu banii din chirii, Klaus Iohannis și-a mai cumpărat trei case
Casa din Nicolae Bălcescu 29 le-a adus soților Iohannis 320.000 de euro, din închirierea spațiului comercial de la parterul clădirii. Potrivit declarațiilor publice al președintelui Iohannis, banii au fost reinvestiți în achiziția altor trei imobile.
În 19 aprilie 2016, la o zi după ce radierea dreptului de proprietate a soților Iohannis, administrația prezidențială a anunțat că șeful statului va returna ”imediat sumele care i-au fost virate în baza contractului de închiriere”.
În declarația de avere completată în anul 2023, Klaus Iohannis a raportat venituri din chirii totale de aproape 90.000 de lei, împreună cu soția lui, Carmen.
Acesta individul pentru care săreau în piață toți exaltațiiscoși de actuala securitate în stradă. Un individ profund corupt, groparul Partidului Național Liberal.